Judecata Domnului: Vlad Plahotniuc, Alexandru Tănase, Igor Dodon, Mihai Poalelungi, Alina Rusu ş.a. au fraudat alegerile şi v-au furat viitorul

sabia-lui-damocles

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a R. Moldova prin Decizia privind validarea mandatului de preşedinte al lui Igor Dodon pre limba ei a pierit pentru totdeauna. Onoarea şi calificarea profesională a celor cinci judecători: Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, Dl Aurel BĂIEŞU, Dl Igor DOLEA, Dl Victor POPA, Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători  s-a dovedit a fi una inexistentă. Cele şase adrese Parlamentului ale Curţii Constituţionale demonstrează că R. Moldova este un stat capturat în care lipseşte justiţia echitabilă, iar întrun asemenea stat unde există dictatura Mafiei lui Plahotniuc din care fac parte: CCM, CEC, PG, PA, CNI, CCA şi alte instituţii statale, nu pot avea loc alegeri corecte şi legale. Mai jos prezentăm dovezi clare cine a înfăptuit MAREA FRAUDĂ ELECTORALĂ a SECOLULUI.

MIHAI CIUBOTARU

MAIA SANDU, DUPĂ ALEGERILE PREZIDENŢIALE:

Curtea Constituţională a recunoscut că instituţiile statului nu şi-au făcut datoria, iar prin decizia de validare a alegerilor prezidenţiale au fost acoperite fraudele electorale. Declaraţia a fost făcută de liderul PAS, Maia Sandu.

„Curtea Constituţională, prin decizia sa, a stabilit că autorităţile statului nu şi-au făcut datoria. Pe de altă parte, în timpul dezbaterilor, preşedintele CC spune că trebuia să venim cu probe că am contestat rezultatele acestor alegeri, trebuia să venim cu dovezi, care să sprijine aceste încălcări. Altfel spus, înţelegem că noi trebuia să facem lucrul Comisiei Electorale, al poliţiei, al Ministerului Justiţiei, SIS şi al Ministerului de Externe”, a declarat liderul PAS în cadrul unei conferinţe de presă.

„Curtea Constituţională a constatat alte lacune, neclarităţi şi ambiguităţi ale legislaţiei electorale. Aceste ambiguităţi legislative au permis autorităţilor să ne ignore şi să influenţeze rezultatele alegerilor. Problemele indicate în hotărârea Curţii, cele care au influenţat rezultatul alegerilor, sunt probleme sistemice. În primul rând, Curtea a constatat că eu am fost lipsită de un control judiciar eficient, prin respingerea contestaţiei mele din 18 noiembrie. Instanţele de judecată au refuzat să examineze cererea de judecată în care am demonstrat că alegerile au fost fraudate pe motiv că ar fi de competenţa CC. Curtea Constituţională a spus că nu poate administra probe şi examinează în exclusivitate problemele de drept, nu circumstanţe de fapt, afirmând că din prevederile legale rezultă explicit că toate contestaţiile privind încălcările electorale să fie soluţionat de instanţele de judecată. Refuzul CC şi al instanţelor de judecată de a examina cererile noastre au dus la faptul că am fost lipsiţi de un control efectiv asupra valabilităţii sau a fraudării alegerilor. Astfel, autorităţile menţionate au contribuit la acoperirea fraudelor electorale. Cetăţenii care au m-au votat şi care nu au putut să voteze au fost lipsiţi de dreptul de a afla dacă alegerile au fost fraudate sau nu”, a continuat Maia Sandu.

Totodată, preşedintele formaţiunii PAS a explicat de ce nu a putut participa la şedinţa CC privind validarea mandatului de preşedinte al lui Igor Dodon.

„Din păcate, eu nu am putut asista la şedinţa Curţii Constituţionale, deoarece nu eram în ţară şi am fost anunţată despre data şedinţei abia pe 12 decembrie. Regret că Curtea Constituţională a refuzat amânarea şedinţei doar cu o zi, îndeosebi în lumina acuzaţiilor pe care le-am formulat în sesizarea pe care am transmis-o Curţii Constituţionale. Considerăm că era important ca şedinţa să se desfăşoare cu o zi mai târziu, pentru ca membrii Curţii să ia cunoştinţă cu textul contestaţiei noastre. Trebuie să spun din start că hotărârea Curţii Constituţionale nu vizează textul cererii depusă de mine la CC, ci textul cererii depuse la judecată împotriva CEC”, a menţionat Maia Sandu.

Liderul PAS a mai spus: „Preşedintele Curţii Constituţionale ne-a dat în obraz că nu am depus contestaţia mai devreme. Nu am putut să facem acest lucru, pentru că doar pe 12 decembrie, adică cu o zi înainte de şedinţa CC, a fost emisă decizia Curţii Supreme de Justiţie pe subiectul obstrucţionării votului în diasporă. În cazul în care această instanţă recunoştea încălcarea dreptului la vot al cetăţenilor din străinătate, contestaţia noastră trebuia să prezinte doar estimările voturilor pierdute. De aceea, a fost important să aşteptăm decizia CSJ”.

Amintim că magistraţii constituţionali au respins contestaţia depusă de candidatul forţelor antioligarhice, prin care s-a cerut anularea turului doi de scrutin desfăşurat pe 13 noiembrie. PAS a invocat mai multe abateri care au dus la vicierea procesului electoral: încălcarea dreptului de a vota pentru mai mulţi cetăţeni moldoveni de peste hotare, refuzul autorităţilor de a deschide mai multe secţii de votare în străinătate, transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, implicarea bisericii în campania electorală, votul multiplu, răspândirea materialelor denigratoare şi a informaţiilor mincinoase despre Maia Sandu etc. Însă magistraţii constituţionali au constatat că toate aceste încălcări „nu au fost de natură să influenţeze rezultatele alegerilor”.

Sursa: Jurnal.md

„DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE PRIVIND VALIDAREA ALEGERILOR A CREAT PRECEDENTE PERICULOASE; A FOST LEGIFERAT TURISMUL ELECTORAL ŞI CONSERVATĂ PREZENŢA LA PUTERE A ACTUALEI GUVERNĂRI”

Hotărârea Curţii Constituţionale privind validarea turului II al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie a creat mai multe precedente periculoase. Prin această decizie, membrii CC au legiferat turismul electoral. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Jurnalistul Ion Terguţă a menţionat: „Era firească validarea. În contextul în care s-au desfăşurat evenimentele nu se putea întâmpla altfel. Pentru mine a fost foarte important să văd decizia instanţelor moldoveneşti în ceea ce priveşte dreptul la vot al cetăţenilor din diasporă. Este curios să vedem cum instanţele au încercat să justifice intenţia statului de a bara calea cetăţenilor către urne. Acesta a fost elementul cel mai important”.

„Decizia Curţii Constituţionale este una foarte interesantă, creează foarte multe precedente. Un precedent foarte periculos, pe care l-a creat Curtea, este turismul electoral. Curtea Constituţională a validat, dacă vreţi, sau a legiferat acest turism electoral. Până acum, concurenţii electorali aveau, cel puţin formal, dreptul să conteste la Comisia Electorală Centrală faptul că cetăţenii sunt aduşi în mod organizat la urnele de vot. Acum, când Curtea a spus că este o chestie legală, nu cred că acest lucru mai poate fi contestat. Din acest moment s-a creat un precedent – oricare concurent electoral poate aduce oameni la vot”, a explicat Ion Terguţă.

La rândul său, Istoricul Octavian Ţîcu a declarat că înalta curte este doar unul dintre instrumentele prin care guvernarea şi-a conservat resursele puterii. „Un paralelism inevitabil se impune în această validare, fraudele care au fost în alegeri şi anul 2009. O guvernare proeuropeană, care a avut toate instrumentele în mână pentru a preveni venirea la putere a lui Igor Dodon cu întreaga sa retorică, nu a făcut-o în două rânduri: nu a făcut acest lucru în timpul campaniei electorale, atunci când ar fi putut susţine candidatul proeuropean, şi nu a făcut-o prin Curtea Constituţională. Şi atunci înţelegem că, de fapt, Curtea Constituţională este doar unul dintre multiplele instrumente prin care această guvernarea aflată în fruntea ţării doreşte să-şi conserve resursele puterii şi prezenţa la putere”, a adăugat politologul. În context, Ţîcu a mai spus că legitimitatea acordată de CC va arăta alte feţe ale puterii şi ale lui Dodon.

Amintim că ieri Curtea Constituţională a pronunţat decizia prin care a validat alegerile prezidenţiale. Magistraţii constituţionali au respins contestaţia depusă de candidatul forţelor antioligarhice, prin care s-a cerut anularea turului doi de scrutin desfăşurat pe 13 noiembrie. PAS a invocat mai multe abateri care au dus la vicierea procesului electoral.

sursa: http://jurnal.md/ro/politic/2016/12/14/decizia-curtii-constitutionale-privind-validarea-alegerilor-a-creat-precedente-periculoase-a-fost-legiferat-turismul-electoral-si-conservata-prezenta-la-putere-a-actualei-guvernari/

ŞI MORŢII AU PARTICIPAT LA VOTAREA PREŞEDINTELUI R. MOLDOVA

Din cimitir în secțiile de votare. Numele a sute de persoane decedate se regăsesc în listele electorale care oficial pot să-și aleagă viitorul președinte. Reporterii RISE Moldova au verificat peste 300 de persoane decedate, dintre care 100 pot vota. În lista sufletelor moarte, se regăsește și tatăl președintelui Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care va valida rezultatele alegerilor, dar și alte personalități, printre care regizorul Emil Loteanu și actorul Mihai Volontir.

Ilustratie_RISE_Moldova_Cimitir1

ILUSTRAȚIE: RISE Moldova © 2016

Imaginaţi-vă un cimitir uriaş de mii, zeci şi, posibil, sute de mii de oameni. Acest cimitir a crescut, an de an, pe listele electorale, fără ca autoritățile să caute și să separe viii de morți.

Prin cimitire, în căutarea alegătorilor
RISE Moldova a încercat să afle cât de mare este acest cimitir. Pentru aceasta, reporterii au mers atât la cimitirul Sfântul Lazăr, cel mai mare din ţară, cât şi la Cimitirul Central, unde sunt înmormântați, de regulă, cei care au făcut parte din elita politică, culturală și de afaceri a țării.

Am verificat, în special, persoanele care au decedat în perioada 2014-2016, dar şi persoane care au încetat din viață cu 5-10 ani în urmă. Punctul de pornire a fost fotografierea crucilor şi a mormintelor pentru a avea numele, prenumele, data nașterii şi cea a morţii celor în cazul cărora s-au făcut verificări.

O parte din datele care permit identificarea persoanelor, inclusiv codul personal, au fost făcute publice în 2009, când, după alegerile din 5 aprilie, mai multe partide au pus la îndoială numărul prea mare de alegători de pe liste: cu aproximativ 400.000 mai mulți decât în 2007. În această bază de date am identificat codurile numerice personale ale mai multe persoane decedate din cele două cimitire din Chișinău, pe care, ulterior, le-am verificat în registrul on-line de stat al alegătorilor.

Alegători și după 15 ani de la moarte
La Cimitirul Central, numit în popor și cel de pe strada Armenească, ne întâmpină, chiar de la intrare, un grup de cerșetori care se ascund de arșiță la umbra unui copac. De cald ce este, nici nu încearcă să vină în urma noastră ca să ceară ceva.

Cavoul din beton al familiei Drangoi domină zona. Una dintre persoanele înmormântate aici este Valentina Drangoi, așteptată să voteze pe 30 octombrie 2016 la secţia de votare 1/041 din incinta Liceului Mihai Eminescu, din sectorul Botanica. Teoretic, fiind decedată de 15 ani, aceasta ar fi putut vota până acum la zece scrutine: alegerile parlamentare din 2005, alegerile 2009 – ordinare şi repetate, la cele din 2010 şi 2014 şi la alegerile locale din 2003, 2005, 2007, 2011 şi 2015. Detalii, AICI

Ceva mai sus, nu departe de cavou, se află mormântul actorului Mihai Volontir. Pe 15 septembrie, de la moartea acestuia se va împlini un an. În vecinătate, se află şi locul de veci al cântărețului și compozitorului Anatol Dumitraş. Sunt trei luni de la moartea lui. Detalii, AICI și AICI

Continuăm periplul în cimitir. Numărul mormintelor noi nu este atât de mare. Locul de veci al Olgăi Roşcinscaia şi cel al lui Valentin Velicovici sunt unul lângă altul. Olga a murit anul trecut, iar Valentin anul acesta. Şi ei sunt aşteptaţi să voteze la secţia 1/133 de pe strada Drumul Viilor 26A, în incinta blocurilor de studii ale Universităţii de Stat din Tiraspol. Detalii, AICI

Găsim şi mormântul jurnalistului Constantin Tănase, tatăl preşedintelui Curţii Constituționale. Deşi e în lumea celor drepţi de doi ani, pe 7 septembrie 2016 numele lui era inclus pe listele electorale. Detalii, AICI

Și la cimitirul Sfântul Lazăr, reporterii RISE au verificat mai multe persoane decedate în anii 2014-2016. Aproape 100 dintre numele acestora nu erau radiate din registrul alegătorilor.

Emil Loteanu și rușinea lui Iurie Ciocan
În listele electorale apare și numele marelui regizor Emil Loteanu, înmormântat încă din anul 2003 la cimitirul Vagankovo din Moscova. Detalii, AICI

Fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, susține că îi este ruşine de ceea ce se întâmplă, dar zice că nu este vina instituției. „Și în listele alegătorilor din acest an va figura şi regretatul Emil Loteanu. Şi asta, din cauză că rudele nu au legalizat certificatul de deces al acestuia eliberat de autoritățile din Rusia, la organele de evidenţă a populaţiei din Republica Moldova, ca să poată fi exclus din lista alegătorilor”, declara Ciocan.

Iurie Ciocan, în prezent membru al Comisiei Electorale, afirmă că deși în liste ar putea fi mai multe persoane decedate, Registrul de Stat al Alegătorilor, care în baza codurilor numerice personale, permite luarea în evidenţă a fiecărui cetățean cu drept de vot exclude posibilitatea votului multiplu.

În 22 de ani, numărul alegătorilor a crescut cu jumătate de milion
Pe 22 august 2016, Comisia Electorală Centrală a anunţat că numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) este de 3.237.032. Totodată, CEC atenționa asupra faptului că, din numărul total de alegători incluși în RSA, doar 2.853.802 de cetățeni cu drept de vot sunt repartizați pe circumscripții. Restul de peste 382.000 reprezintă persoane fără reședință- 161.630 și cetățeni cu drept de vot domiciliați în regiunea transnistreană – 221.600.

Președintele Comisiei, Alina Rusu, a menționat că aceste date au fost preluate din Registrul de Stat al Populației (RSP), care este un sistem de evidență unică al populației Republicii Moldova.

Datele CEC arată o creştere semnificativă a numărului de alegători incluși în listele electorale în ultimii 20 de ani. Astfel, dacă la alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 au fost 2.356.614 de alegători, în turul I al alegerilor prezidențiale din 17 noiembrie 1996 erau 2,4 milioane. Două săptămâni mai târziu, în turul II ale alegerilor prezidențiale, în liste au mai apărut încă 41.000 de alegători.

La următoarele scrutine parlamentare şi locale numărul alegătorilor a oscilat între 2,3 şi 2,4 milioane, pentru ca la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 să crească la 2,7 milioane. În 2010, numărul alegătorilor trece de 2,81 milioane, iar în 2016 ajunge la 2,85 milioane, fără să fie luați în calcul cei care nu au viză de reședință sau sunt din Transnistria. Un calcul simplu arată astfel că, în perioada 1994-2016, numărul alegătorilor a crescut cu peste jumătate de milion. Detalii, AICI

Publicarea informației privind numărul alegătorilor a generat mai multe reacții din partea partidelor de opoziție, dar şi a unor organizații care au susținut că în registre ar figura multe persoane decedate.

2016.09.07 la vot 07

ILUSTRAȚIE: RISE Moldova © 2016

Iurie CIOCAN, membru CEC: Sunt în registru persoane decedate? Probabil că da! Dar nici până la anul 2009 şi nici după nu a fost nici-un caz în care să se fi demonstrat în instanţă sau pe altă cale că cineva ar fi votat pentru o persoană moartă.

Menționăm că, înainte de publicarea articolului am verificat din nou persoanele decedate cu drept de vot, iar pe parcursul zilei de ieri, 8 septembrie, o parte din ele au fost excluse din RSA, după ce reporterii RISE, timp de câteva zile, au făcut sute de accesări în registrul on-line al alegătorilor de pe aceeași adresă IP.

Ion PREAȘCA, Inna CÎVÎRJIC

https://www.rise.md/articol/cimitirul-din-listele-electorale/