Dezbatere publică: „Condițiile de detenție în Penitenciarul 13 din Chișinău”

Astăzi la Chşinău a avut loc dezbaterea publică pe subiectul „Condițiile de detenție în Penitenciarul 13 din mun. Chișinău” organizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Tema a fost abordată în legătură cu executarea hotărîrii în grupul de cauze Ciorap. Grupul Ciorap se referă, în principal, la condiţiile materiale proaste de detenţie în Penitenciarul 13 din mun. Chişinău. În peste 15 de cauze, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat că condiţiile de detenţie în Penitenciarul nr. 13 erau contrare articolului 3 al Convenţiei, din cauza suprapopulării, igienei nesanitare, precum şi a cantităţii şi calităţii foarte proaste a hranei servite.Dar situaţia nu s-a îmbunătăţit pînă-n prezent. Mai jos vă prezentăm un rezumat al subiectului în cauză abordat în cadrul dezbaterii publice.

CONDIŢIILE DE DETENŢIE ÎN PENITENCIARUL NR. 13

Constatările ultimului Raport al CPT privind vizita efectuată în Republica Moldova (2015) (extrase relevante)

„Delegaţia a observat că standardul naţional de cel puţin 4 m2 de spaţiu locativ pentru un deţinut este departe de a fi respectat în cele mai multe instituţii penitenciare vizitate; nivelele de suprapopulare au atins proporţii alarmante, în special, în penitenciarul de la Chişinău şi Soroca. Condiţiile materiale de detenţie în aceste două penitenciare erau inadecvate de asemenea în multe alte privinţe (de ex. starea de reparaţie şi condiţii de igienă proaste sau chiar foarte proaste; acces limitat la lumină naturală; instalaţii sanitare insalubre; infestarea cu paraziţi; saltele uzate şi murdare; etc.) şi, în opinia CPT-ului, ar putea fi considerate ca reprezentând un tratament inuman şi degradant. La Penitenciarul Chişinău, situaţia era agravată de regimul împovărător la care erau supuşi deţinuţii aflaţi în arest preventiv. Comitetul ia notă de planurile autorităţilor moldoveneşti de a construi o nouă închisoare în apropierea Chişinăului; şi recomandă ca în perioada de tranziţie, să fie luate măsuri pentru a aduce condiţiile de detenţie în instituţia penitenciară existentă la un nivel acceptabil.”
” În timp ce au existat unele îmbunătăţiri de-a lungul anilor în ceea ce priveşte condiţiile materiale de detenţie în penitenciarul Chişinău – cum ar fi, separarea în majoritatea celulelor a veceurilor de restul celulei şi renovarea camerelor de întrevederi – condiţiile generale de detenţie au rămas departe de a fi satisfăcătoare. Multe celule nu erau reparate, nu erau ventilate, şi aveau acces limitat la lumina de zi (din cauza dimensiunilor mici ale ferestrelor). în afara de aceasta, de cele mai multe ori starea de igienă din celule lăsa mult de dorit, iar multe celule erau infestate cu gândaci de bucătărie. Mai mult, deţinuţii erau nevoiţi de multe ori să doarmă pe saltele murdare şi, uneori, neacoperite. De asemenea, delegaţia a primit numeroase plângeri despre faptul că celulele erau foarte reci pe timp de iarnă. în afara de aceasta, în câteva celule ocupate de mai mulţi deţinuţi, delegaţia a văzut veceuri care erau separate doar parţial de restul celulei (fiind parţial despărţite de o perdea).
Situaţia a fost agravată şi mai mult de faptul că majoritatea deţinuţilor aflaţi în arest preventiv în penitenciarul Chişinău erau ţinuţi în condiţii ultra-aglomerate. Nivelul de suprapopulare observat de către delegaţie în mai multe celule era pur şi simplu inacceptabil. De exemplu, în celula de 8.2 m2 (inclusiv zona de veceu de aproximativ 1.5 m2) erau plasaţi şase deţinuţi. O altă celulă cu 14 deţinuţi avea mărimea de aproximativ doar 23 m2.
La sfârşitul vizitei, delegaţia a accentuat autorităţilor moldoveneşti că aceste condiţii de detenţie ar putea fi considerate ca fiind un tratament inuman şi degradant, ţinând cont mai cu seamă de perioade adesea îndelungate de detenţie a persoanelor în arest preventiv şi regimul împovărător la care ei erau supuşi (a se vedea paragraful Delegaţia a solicitat autorităţilor să ia măsuri urgente pentru a reduce numărul de deţinuţi în penitenciarul Chişinău.
În scrisoarea lor din 15 ianuarie 2016, autorităţile moldoveneşti au informat Comitetul că anumite categorii de deţinuţi au fost transferate în alte penitenciare, fără a specifica numărul total de deţinuţi transferaţi sau locurile în care ei au fost transferaţi. CPT-ul ar dori să primească informaţii suplimentare în această privinţă.
Comitetul înţelege că investiţii mari nu sunt planificate pentru acest penitenciar, având în vedere planurile de a construi un nou penitenciar în apropierea Chişinăului (a se vedea paragraful 44). Cu toate acestea, în aşteptarea construirii unui nou penitenciar, CPT-ul recomandă autorităţilor moldoveneşti să-şi intensifice eforturile pentru a aduce condiţiile de detenţie de la penitenciarul Chişinău la un nivel acceptabil. în special, este necesar să fie luate măsuri pentru a asigura ca:
gradul de ocupare al celulelor să fie redus pentru a asigura cel puţin 4 m2 de spaţiu locativ pentru fiecare deţinut în celule cu multe locuri (fără a lua în calcul spaţiul ocupat de veceuri în celulă);
celulele să fie menţinute într-o stare adecvată de reparaţie şi igienă şi să fie efectuată o dezinfestare regulată a spaţiilor; celulele să fie ventilate şi încălzite adecvat;
fiecare deţinut să aibă o saltea curată şi lenjerie de pat curată; toate veceurile din celulă să fie separate integral (adică, de la podea până la tavan).
Ca şi în trecut, aproape toţi deţinuţii aflaţi în arest preventiv în penitenciarul Chişinău erau supuşi unui regim împovărător, care includea zilnic o oră sau două ore de exerciţii în aer liber pe terenuri mici (unele din ele erau dotate cu echipament sportiv elementar, cum ar fi haltere şi sace de box). Restul zilei, deţinuţii o petreceau închişi în celulele lor, de multe ori timp de mai multe luni sau chiar ani, fiind într-o stare de inactivitate forţată. Acest lucru este total inacceptabil.
CPT-u lîmpărtăşeşte punctul de vedere al conducerii penitenciarului că în clădirea actuală a penitenciarului din Chişinău, oferirea unui program satisfăcător de activităţi în afara celulelor (cum ar fi, educaţia, sport, recreere) este nerealistă, din cauza lipsei de locuri adecvate pentru organizarea unor astfel de activităţi. Cu toate acestea, în opinia Comitetului, se poate de luat în consideraţie posibilitatea extinderii timpului petrecut zilnic în aer liber de către persoanele aflate în arest preventiv pentru activităţi fizice; Comitetul doreşte să primească observaţiile autorităţilor moldoveneşti cu privire la această chestiune.”
” Spre deosebire de situaţia observată în Penitenciarul Rezina, regimul persoanelor condamnate pe viaţă din Penitenciarul Chişinău este extrem de împovărător; timpul petrecut în afara celulei era limitat zilnic la maxim două ore de exerciţii în aer liber, într-un spaţiu mic (de aproximativ 14 m2), şi era limitat strict pe celule. După cum a fost situaţia marii majorităţi a persoanele deţinute la Penitenciarul Chişinău, deţinuţii condamnaţi pe viaţă petreceau restul timpului în celulele lor, într-o stare de inactivitate totală, de multe ori timp de câteva luni şi uneori chiar ani.”
„…Mai mult, în Penitenciarul Chişinău, câteva celule disciplinare care se aflau în blocul I aveau deficienţe similare: erau într-o stare nesatisfăcătoare din punct de vedere al reparaţiei şi igienei, erau întunecate (cu acces extrem de limitat la lumină de zi sau fără lumină de zi, şi cu iluminare artificială slabă), erau prost ventilate şi prea mici (mai puţin de 5 m2).”

Constatările Ombudsmanului

În decembrie 2014, o echipă de monitorizare de la oficiul Ombudsmanului a efectuat o vizită de monitorizare în Penitenciarul nr. 13. într-un raport publicat în februarie 2015, au fost evidenţiate următoarele probleme în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie:
a) doar în 4 celule (75, 76, 99 şi 105) veceurile erau total izolate de restul celulei;
b) deţinuţii nu au acces la maşini de spălat sau o spălătorie centralizată, şi sunt nevoiţi să—şi spele şi să-şi usuce hainele în celulele lor, ceea ce ridică nivelul umidităţii şi sporeşte mirosul neplăcut în celulă;
c) condiţii proaste în mai multe celule: mucegai (celulele 88, 96,108,144,163-165); pereţi deterioraţi (celulele 66, 89,102,103); câteva celule necesită să fie reparate de urgenţă (celulele 01,15, 23, 24A, 25, 26, 29, 30, 38, 52, 55 ,56, 57, 58, 71, 115 – 123B, 125, 126, 146 – 151, 157);
d) lavoare lipsesc în 60 de celule;
e) lipsa unei iluminări suficiente în mai multe celule (61-67, 73_92, 95, 98, 99,100,164,165), în special din cauza mărimii mici a ferestrelor din celulele amplasate în subsol şi lipsa unei lumini artificiale permanente în celule (electricitatea era întreruptă în perioada orelor 9:30 – 11:30 şi 14:00 – 16:00);
f) în urma inspecţiei instalaţiilor de bucătărie au fost identificate mai multe neajunsuri, inclusiv lipsa condiţiilor necesare pentru procesarea diferitor tipuri de produse, lipsa detergenţilor şi a apei fierbinte pentru spălarea vaselor şi bucătăriei.
O vizită similară de monitorizare a fost efectuată în decembrie 2015. Raportul de monitorizare a reiterat constatările din vizita precedentă. Ombudsmanul recomandă sistarea activităţii Penitenciarului nr. 13 şi construirea în mod prioritar a unui nou penitenciar. Până la construcţia noii clădiri, ar trebui să fie îmbunătăţite condiţiile de detenţie în Penitenciarul nr. 13″.

3. Reacţia recentă a Amnesty International – Moldova

La 7 septembrie 2016, Amnesty International – Moldova a efectuat o vizită de monitorizare la Penitenciarul nr. 13 şi a constatat existenţa unor celule suprapopulate, grupuri sanitare murdare şi sistem de aerisire nefuncţional şi, pe de altă parte, existenţa unor celule renovate recent din contul deţinuţilor, dotate cu frigidere, televizoare, ferestre de termopan şi cuptoare cu microunde. Amnesty International – Moldova a cerut Guvernului să închidă Penitenciarul nr. 13, deoarece condiţiile de detenţie a acestuia nu corespund standardelor internaţionale’2.

4. Planurile Guvernului de a construi un nou penitenciar

Autorităţile naţionale recunosc problemele Penitenciarului nr. 13. Conform Planului de Acţiuni al Guvernului din anul 2013 privind executarea hotărârilor judecătoreşti în cauzele Becciev, Ciorap şi grupul de cauze Paladi (DH-DD(2013)1168), autorităţile au încheiat un acord cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi au primit un împrumut în sumă de aproape 40 de milioane de euro pentru construirea unui nou penitenciar. Autorităţile trebuie de asemenea să investească aproximativ 6 milioane de euro. Se preconizează că noul penitenciar va avea aproximativ 1,600 de locuri şi va include două penitenciare care activează în prezent în regiunea Chişinăuului, inclusiv Penitenciarul nr. 13. Construcţia trebuia să înceapă încă în anul 2014. Construcţia noii instituţii penitenciare nu a îpceput deocamdată.

RECOMANDĂRI

Având în vedere situaţia problematică continuă din Penitenciarul nr. 13, în afara recomandărilor Raportului CPT din anul 2015 privind vizita în Republica Moldova, solicităm autorităţilor moldoveneşti să întreprindă următoarele:
1. Drept o chestiune de maximă prioritate, să construiască un nou penitenciar în Chişinău care va înlocui Penitenciarul nr. 13;
2. Până la finisarea construcţiei Penitenciarului nr. 13, să ia măsuri necesare pentru a reduce suprapopularea în acest penitenciar. Acest lucru se poate face prin extinderea practicii de aplicare a măsurilor non-privative de libertate şi transferul deţinuţilor condamnaţi de la Penitenciarul nr. 13 în alte penitenciare;
3. Să mărească substanţial fondurile alocate pentru hrana deţinuţilor;
4. Să introducă un remediu intern restaurator si compensator eficient pentru detenţia în condiţii proaste.
Având în vedere cele de mai sus, CRJM îndeamnă Comitetul de Miniştri să menţină în continuare sub supraveghere consolidată R. Moldova.