DANIELA PÎRVU DORIN: VERSURI

SUNTEM TRIŞTI ŞI ÎNVINŞI…

Suntem trişti şi învinşi
dacă in faţa sărutului închidem ochii
aşa cum spre moarte nu mergem cu ochii deschişi
şi nu ştiu pe care ţărm şi cine spunea
că viaţa nu-i decât un semn de carte,
între două canoane şi ceva…
că strigătul nostru e mut sau nu e …nimic
între viaţă şi moarte, nici un mister
distanţa e numai de-o candelă-aprinsă şi-un pic
cărei iubiri dezlegare să-i cer?

când săbiile se rup singure-n teacă,
se spune că-i iubirea pe drum…
de aceia imi place să te silabisesc, să te aştept…
pentru că ştiu foarte bine ce caut
dar nu şi cum…

aşa că, fără voie am început să mă-ntrup…
să visez cu ochii larg deschişi
şi să cad intr-o amnezie frumoasă,
într-o iubire trăită c-o foame de lup…

Floarea din rană
Am să scriu, poate-ntr-o zi
cum se poate muri puţin câte puţin
despre cum numai iubind te poţi ucide
caută-mă să stăm un minut la marginea orei
sfâşierea e pe dinăuntru
intotdeauna fierbinte..

eu am să pun urechea pe urma paşilor tăi
aşa mă auzi, aşa te văd…
in seara aceea in care ne vom găsi
şi va fi minutul meu de dragoste
in care credeam că nu mai cred…
să nu te temi!dacă
o lună nouă va trece neobservată-
de-aceea o să mă zăvorăsc o vreme
sau …mai multe vremi!
ca floarea din rană să nu se vadă…

De dragoste…
nu ne-am văzut niciodată dar noi ne-am iubit,
dacă fac eu doi paşi, tu poţi găsi ieşirea,
cuvintele mele mor la picioarele tale subit,
ca pe o sârmă ghimpată le simt biciuirea…

sunt uşi care nu se deschid cu nici o cheie,
DAR sunt chei care deschid ANUMITE uşi…
sunt cuvinte bărbaţi şi cuvinte femeie-
suntem noi, oare, de-aceiaşi sârmă ghimpată străpunşi?

zăngănim , şi azi, nişte chei căutând …prin cuvinte-
în spatele uşii tale, te văd de cer agăţat…
le vom spune la toţi cum de-o viaţă, tu singur, eu cuminte
orbecăim pe străzile cu nume de păcat…

VARA-I PE SFÂRŞITE

După atâta trudă, abia îmi aparţin
în anotimpul ce vine cuminte
azi port umbră-n loc de haină-
şi mă gândesc să trag peste mine sufletul tău
nu fac o dramă
că vara-i pe sfârşite
că toamna mi te-oglindeşte in fereastra de zi…
simt totul ca pe-un nou început
dar mi-e teamă!
mi-e teamă să închid ochii
înserarea să nu-mi devină nemărginită…
de aceia am nopţi albe şi zile gri!
când spun că mi s-au furat toate bucuriile
vii tu să-mi pui peste tristeţe balsam!
iubesc toamna, te iubesc pe tine,
te-aştept …mai cred in vise,
că…visuri nu mai am…

VIS DE DEOCHI

parcă eram de gânduri născut,
in vis, iubire să-mi ajungă!
aveam gura pregătită de sărut
ochiul cald să te străpungă…
aveam zece mâini
dar mai multe mâini aş fi vrut…
până…ieri noapte/cănd
uimită de cât te iubeam!
mi se retezase o mână
ca-ntr-o ceremonie gravă
ca într-un vis…de deochi…
dar…şi aşa te iubeam
te iubeam fără gură,fără mâini…
fără ochi…

PE INIMĂ

pe inimă mi-am scrijelit cuvintele
cu care te-am iubit
am ales cu grijă printre flori
cumintele fân cosit

prânzeşte-mi sângele,
ascute-mi o lamă de cuţit-
am scrijelit şi cu iarbă pe inima mea…
atât te-am iubit!

POETULUI GH.TOMOZEI FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU POETUL)

-Eu locuiesc o carte, tu una
zapada e manusa cu care-mi cauti gura…
cu pietre-MI umplu hamalii sacii
sangele uscat se transporta cu macii…
atat te-am iubit
ca am plansul tocit…

-Sunt atat de saraca/incat
nu pot plange decat
c-o singura pereche de lacrima

macar perechea asta de lacrimi
sa faca copii…

-Eu iubesc florile
de ele-s visat
nu va temeti de mine!
sunt un biet crin…dezamorsat!
uneori absent…
am trait prea repede?
am murit prea incet?
am venit, am plecat din niciunde
ca minutul meu de iubire a avut
numai 59 de secunde…
in cealalta secunda sa mor…
cum iti spuneam
cand se ciocnesc doi fluturi
ninge la ecuator

-Totul sta din drum sa te-ntoarne
cu acelasi gest de iubere si lacrimi
tu locuiesti o carte/…eu un HAU
mi se albeste scheletul sub carne…
Azi trec cu buzele , peste numele tau
ca peste sira spinarii
unei frunze…