PAUL GOMA: SĂPTĂMÂNA ROŞIE 28 iunie – 3 iulie 1940 sau BASARABIA ŞI EVREII ( 12 )

Goma

( Urmare )

La 28 iunie 1940:
Tabelul nr. 1
Membri ai P.C. din România, basarabeni şi bucovineni, recomandaţi de CC. al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai P.C. b. din Toată Rusia
1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici /Mihai Bruhis/ 2. Faierştein Raia. 3. Kofman Iakov 4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5. Morghenştern Izrail Markovici 6. Zighelbaum Srul 7. Burlacenko Serghei Danilovici 8. Luca Laslo /Laszlo/ 9. Korotkov Iuri Aleksandrovic 10. Skvorţov Mihail Iakovlevici: Leibovici Srul Abramovici 11. Oighenştein Lev Nicolaevici /Leonte Răutu/ 12. Goldforb Abram Isakovici 13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15. Tarandaş Malea 16. Korotkova Natalia Isakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici Fanea Iakovlevna 19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecauţan Polea Efimovici 21. Budeştiskaia (? Budeşti?) Ester 22. Cioclo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici 24. Şteinberg Froim 25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko Nickolai Nikolaevici 27. Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici 29. Rabinovici Şoil Oizerovici 30. Orlih Mark Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici 32. Zighelbaum Abram 33. Voloh Abram 34. Limon Srul Greşovici [Gherşovici?] 35. Grinman IsaakIosifovici 36. Bujor [?] Iosif Aronovici 37. Weisman Sara Iosifovna (Seindel)
Tabelul nr. 2
Membri ai PCR, basarabeni, bucovineni a căror apartenenţă de partid este necesar să fie înregistrată la locul de muncă

Judeţul Chişinău
1. Safran Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici) 3. Diner Eti Iakovlevna [celebra] 4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Maler(p) Maria Kiselevna 6. Voinberg Niuka Markovici 7. Şor Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik Avram Moiseevici 10. Derevici Ippolit Gheorghevici [celebrul] 11. Şandrovskaia Ita Beniaminovna 12. Golfdfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14. Şvarţman 15. Konstaninov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker (kver?) Fritz 18. Grinberg Ida Izrailevna 19. Şehter Roza Borisovna 20. Zislis Vonver Lvovici 21. Izu Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici [viitorul preş. al U. Scriitorilor] 23. Bravar Liuba S. 24. Şvet[d]skaia 25. Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia [Hersonskaia?] Etea Iosifovna 28. Rubinştein Alexander 29. Geboveţer Riva Simonovna 30. Gofman [Hoffmann] Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan Antonovici 32. Kemelmaher Bliuma Naunovna 33. Goldştein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35. Ihilovici Maier 36. Sikorski Gheorghi 37. Iancu Janetta 38. Tukerman Mark Borisovici 39. Tudoraki Lena Aronovna

Judeţul Soroca
40. Cemortanu Matvei Grigorevici 41. Şoimu Ivan Samoilovici 42. Kolokolnikov Evgheni 43. Pavlov Mihail 44. Guţul Konstantin 45. Leahovski Mihail 46. Guţul Pavel 47. Gruzin Alexander 48. Zaidman Leib 49. Zelţer Rahil Ihilovna 50. Golovati Ivan 51. Gherşman Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman Leib Iankelevici 54. Harmi Eva Iankelevna 55. Şoimu Samuil 56. Livşiţ Haim 57. Klimov Ivan Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60.Abramovici Abram 61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici

Judeţul Bălţi
62. Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji Leibil Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil. 67. Palaria Riva Davidovna 68. Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighenştein Niunea Iakovlevna [din familia „Răutu”] 71. Goldman Bela Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski Buka 74. Oighenştein Mihail [Mişa, tatăl fraţilor Valery şi Andrei Oişteanu] 75. Kotlear Lev

Judeţul Bender
76. Şimkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Revenealî [lă?]
Serghei 79. Reddenboim Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici

Judeţul Orhei
82. Ciornaia Nataşa (Burlacenko) 83. Krasnopolski Monea Iakovlevici 84. Malcic Riva Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vainştok Nuhin Rubinovici 87. Munder Lev Abramovici 88. Kojuşneanu [de la Cojuşna?] Abram Iakovlevici

Judeţul Hotin
89. Kuşnir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici 91. Botoşanski [?] Avram Iţikovici

Judeţul Ismail
92. Gherşkovici [Herşcovici] Silea 93. Gherşkovici Jenea (după soţ, Georgescu) 94. Şabin An[d]rei

Judeţul Cernăuţi
95. Finkel Evghenia (Vais Anna] 96. Kurţman Mozes 97. Vittner Eva 98. Vittner Norbert Leonovici 99. Kraitzler Naftalii Uşerovici 100. Şlomiuk Reia Aronovna 101. Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak Anton Iakovlevici 103. Rainer Racella [Raşela?] Natalovna 104. Magkovski Vasili Onufrievici 105. Srefiuk Evghen-Lev

Tabelul nr. 3
Membrii PCR care trebuie lăsaţi cu dreptul membrilor partide¬lor comuniste frăţeşti (…)

Oraşul Chişinău
1. Spektor Ester Peisovna 2. Ber[n]ştein Simha Pinkusovici 3. Gherştein Haim Srulevici 4. Mirza Evghenia Borisovna 5. Feldman Riva Isakovna 6. Stei[n]berg Etea 7. Goldberg Iosif Davidovici 8. Bubis Isaak Markovici 9. Bubis Isaak Markovici [se repetă: greşeală? omonimie?] 10. Şmulevici Liza Aronovna 11. Beloţerkovici V. S. 12. Torban Iosif Iakovlevici 13. Grecov Stepan Danilovici14. Kaşelnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosifovna 16. Vinberg Isaak Leizerovici [„Vindeleanu”?] 17. Barenboim Ioşe Iankelevici 18. Bukur Ghenea Miniminovna [?] 19. Ohştat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Mosei Lvovici 22. Şprinţen Fanea Lipovna 23. Rubinştein Berta Vladimirovna 24. Lifşitz Zfimovici 25. Ghilman Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov Moiseevici 27. Solomovici Fanea [o rudă a lui Teşu Solomovici?] 28. Vasilenco Vladimir Sergheevici 29. Nisenblat Vitea Naumova 30. Abraham Sonia Grigorievna 31. Kaufman Fanea Isidorovna
Oraşul şi judeţul Soroca
32. Oleinik Maxim Stepanovici 33. Timofei Grigore Mihailovici 34. Melişen Ivan Nikolaevici 35. Navroţkaia Anna Panteleevna 36. Navroţki Mihail Iosifovici 37. Mişişin Alexander Antonovici 38. Navroţki Andrei Iosifovici 39. Navroţki Piotr Filippovici 40. Meşişen Vladimir Mihailovici 41. Meşişen Nikolai Grigorevici 42. Kordebanovski Frantz Iosifovici 43. Boico Ivan Makarovici [din familia Boico, devenit soţul Cristinei Marcusohn, mătuşa lui V. Tismăneanu şi general de grăniceri în R.P.R.? – eu ştiam că „Boico” este pseudonume, iar acela avea prenumele „Mihail”] 44. Mocindcea Vassili Markovici 45. Reşednik Dionisii Ignat 46. Bordeniuk Mihail Vassilevici 47. Bihovski Vassili Abramovici 48. Takii Diordii [Tache Gheorghe?] Fiodorovici 49. Tokmeak Ivan Vasilevici 50. Şaragov Semen Fiodorovici 51. Weisberg Isaak 52. Oleinik Petr Fedoseevici 53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk Timofei Fiodorovici 55. Morgun Pantelei Fedotovici 56. Tismineţki Buzea [din familia „Tismăneanu”?] 57. Şarogradski David Şeşomov 58. Goldenberg Abram 59. Buhman [Bruhmann?] Lazar Abramovici 60. Ciumak Mihail 61. Roitman Iakov 62. Stolear Hana Sruleva 63. Cerkbz [?] Vsevolod Arkadievici 64. Goldştern Şişmon 65. Dumbravă Anatolii. 66. Bilkis Ilia Isaakovici 67. Şteinbuk Şmil 68. Faierştein Ianku Aronovici 69. Goreşnic Itzik Meerovici 70. Şulman Froim 71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik Gherş Leibovici 73. Milman Moişe74. Makogon Sonea 75. Kotlear Hanakii Iankelevici 76. Kotlear Mendeii Iankelevici 77. Kotlear Şmerl Itzicovici 78. Palii Vasilii 79. Balan Isake [?] 80. Ghilas Haralambie 81. Stariş Silvestr 82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur [Ghiaur?] Dimitri 85. Harkovei Afanasii 86. Lefter Dionisii 87. Tihoţki Valentin 88. Kolker Boruh 89. Kravţov Ivan 90. Naumov Alexei 91. Gherşenzon Sulea Moiseevici 92. Trahtman Idel 93. Pastuşenko Grigore 94. Derkauţan Aizik 95. Şehtman Ţalik 96. Gluhovski Petr 97. Karpiş Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz Nikolai 100. Gologorski David 101. Kriger Ianik 102. Davidovici Liubov 103. Pînzaru Ivan 104. Pînzaru Pavel Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106. Tivnik 107. Tomak Ghiorghii Pavlovici 108. Iasinski Vasilii Ivanovici 109. Kalmaţui Stefan 110. Kozman Timku 111. Haralamb Buhor 112. Ciporneak Vanea 113. Ciporneak Haralamb 114. Zelţer Zolea 115. Postolake Vasilii 116. Bezbeda 117. Maceak Ivan 118. Eriomenko Grigorii Fiodorovici 119. Şveţ Dimitrii Mihailovici 120. Poliţiuk Şişma [am dat de o atletă americană: Komisarz – daca nu chiar: Politruknaia…] 121. Strahov Kalinik 122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Guţu Dimitrii 125. Kvatkovski 126. Ştrahman Sunea 127. Bruma Semion 128. Halkin Sima 129. Buris Sima 130. Nedelea Ambrozis 131. Şmunis Itzik 132. Revuleţ Grigorii 133. Spivak Şlik 134. Ţentis Pavel 135. Drobnika Fedor 136. Savka Efim Dmitrievici 137. Kaplan Mioka 138. Hoiut Iosif 139. Sosna Haim 140. Kaplan Avoris 141. Ţîmbaliuk Kuzma 142. Ciumak Semion Judeţul Orhei 143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. Şnir Ghenea Livovna 146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148. Lerner Opşip Kipelovici 149. Şaparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia Peloaghelia [?] Moiseevna 151. Şapoşnik Izrail Rubinovici 152. Lerner Venea Markovna 153. Rakul Constantin Gheorghievici 154. Tartovski Solomon Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova 156. Rezingof Sara Haimova 157. Dizingof [nu va fi acelaşi nume diferit grafiat? – pentru că patronimul este /aproape/ acelaşi?] Naum Haimovici 158. Malis Motel Abramovici. 159. Cebotari Peisih Haimovici 160. Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia Iosifovna 162. Moitlis Moisei Şumovici 163 Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga Isaak Abramovici 165. Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167. Fişman Rahil Davidovna 168. Fişman Estera Davidovna 169. Gerş Dafa Davidovna 170. Daici Ghitla Şlemova 171. Brezman Ekaterina Aronovna 172. Popusku Mira Mendelevna 173. Berekovici Adela Isaakovna 174. Jessan [Josan?] Vasilii Ivanovici 175. Zisler Iankel Ţalikovici 176. Şmukler Leib Borisovici 177. Kogan Belemia Moiseevici 178. Tarlev Hanna Ioaakovna [?] 179. Ghinţburg Lipa Tudikovici
180. Averbuh Basea Livovna

Judeţul Bender
181. Erţberg Amika 182. Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184. Tabanov Elifer 185. Gabdzea Feodosii 186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188. Kovtunenko Ivan 189. Bicikov Victor 190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192. Grinberg Hava 193. Kofman Zelma 194. Kofman Fanea 195. Mozeş Evghenii 196. Sisman Frida 197. Goldştein Iakov Şmulevici 198. Haikim Idel Gherşkovici 199. Zelter Zaiveid Leibovici 200. Roşko Rahman Davidovici 201. Kîsa Hristofor Ivanovici 202. Kelmenciuk Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204. Şlapakov Nicolai Abramovici 205. Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna 207. Koroli Boris Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan Zaharovici 210. Dmitrieva Şeifa Iosifovna 211. Prokopeţ Moisei Iosifovici

Judeţul Bălţi
212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim Zolea Nutoviei 214. Barenboim Abram 215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko Alexandr Israilevici 217. Rapaport Beeno Boris 18. Kuşnir Semion Aronovici 219. Goldiş Abram Isaakovici 220. Garber Sioma Ovşi Iankelevici 221. Weisman Toivi Şaevici 222. Rozneblat Moişe Lipov 223. Roll Valter Livovici 224. Kuşnir Haia Eftimovna 225. Birinboim Monea Nutuvici 226. Kaţ Oscar Gerş-Berovici 227. Kevilevin Ihil Moşkovici 228. Kiseleva Şeiva Zisileva 229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman Vaitraub Fanea Pinkrovna 231. Roizman Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233. Grinberg Mişa 234. Ghelman Ivţe Iţkovici 235. Şerman Moişe Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237. Rîlskii Grigorii Afanas 238. Haot Niusin Gherşovici 239. Jukovskii Boris Iosifovici 240. Ţuprik Aizea Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise Isaakovici 243. Pogorelovski Mihail Samuilovici 244. Babineţki Ivan Pavlov 245. Zernovoi Ivan Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici 247. Stratiiciuk Iakov Stepan 248. Gomeniuk Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia Solomonovna 250. Grinberg Fira Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna 252. Vikinskii Fiodor Ivanovici 253. Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan Andronovici 255. Glinberg Moise Grigorevici

Tabelul nr. 4
Membri PCR., basarabeni, bucovineni sosiţi în URSS în calitate de emigranţi politici (foşti voluntari ai Armatei Republicane în Spania ş.a.) pe care CC al PCR îi recomandă pentru a fi transferaţi P.C. b din toată Rusia

1. Tismeneţki Leon Moiseevici [Tatăl lui Vladimir Tismăneanu] 2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei Solomonovici 4. Vihrev Abram Naumovici.

După 23 august 1944 în România:
Ana Pauker, Iosif Kişinevschi, Leonte Răutu, M. Roller, Ghizela Vass, Valter Roman, Ana Toma, Alexandra Sidorovici, Brucan.
…Nikolschi (Grunberg), Sergiu Nicolau (Nikonov), Victor Nicolau (Saşa Cacica), Vidraşcu (Didenko), Rangheţ, Petruc, Protopopov, Gonciariuc, Alexeiev, Gribici, Silvia Ebner, Lobl, Teodor Rudenko, Pantelei („Pantiuşa”) Bodnarenco, Borilă, Coliu, Bucikov, Teişanu, Oprescu, Schlesinger, Bercovici, Ijak, Szabo Eugen, Strul Mauriciu, Andrei, Zalman, Nenciu, Hirsch, Hida, Friedlander, Kohner, Sadovici, Gluvacov, Breban, Grigore „Grişa” Naum (şeful comandoului care a furat din Arhive dosarele tratînd „Basarabia şi Evreii”), Mănescu, Ranga, Mazurov, Milea, Dullberger, Antoniu (Aritonovici Samy), Andreescu (Matuşevici Nathan), S. Fischer, S. Ziegler, Răzvan Sergiu, Roşca, Milescu (Davidovici), Ciaslavski, Franka, Turkischer, Haber, Butika, Hary Bogdan, Ervin Voiculescu, Fux Beria, Herşcovici, Weiss, Kohn, Edelstein, Rodelstein, Hâncu Wistig, Popic, Dascălu, Goldberger Miklos, Hollinger, Herişan, Zeller, Kohler, Pangraţiu Patriciu, Pacher, L. Năvodaru, Lowi, Massler, Schwebel, Gruia, Roth, Breiner (Beiner, Bayner) Sigismund, Preiszler, Stern ş.a., ş.a. …
NOTE
1) Nu doar din RSSM – şi nu doar din URSS – ci din toate ţările europene din „Lagărul Socialist”.
2) Lui M. Bruhis i-a scăpat o mărturisire despre realitatea-reală sovietică: aşadar începînd de la Revoluţia bolşevică din 1917 până în jurul anului 1972 – deci o jumătate de secol! – evreii făcuseră parte din altă categorie de cetăţeni (sovietici, se înţelege), cea a minoritarilor (numeric) supraprivilegiaţi, cu un termen vulgar, dar exact: casta ştabilor; a celor care aveau – spre deosebire de restul membrilor „societăţii socialiste în drum spre comunism”, drepturi: politice, economice, culturale, dreptul de-paşaport – intern, dar şi extern…
Dar vai lor, evreilor sovietici, trup şi suflet devotaţi cauzei comunismului, din primele zile ale Marii Revoluţii din Octombrie: de prin anii 70, fără a se mai ţine seama de meritele lor istorice în edificarea primului stat comunist, deci a primului stat terorist din lume (cu pornire în «Teroare!, Teroare!, Teroare!» cuvânt de ordine rostit de Lenin, pus în practică de Trotski, dus la perfecţiune de Stalin), printr-o hotărîre (bruscă, neaşteptată, adevărată lovitură de trăznet!) din partea ne-evreilor: ruşi, ucraineni „antisemiţi”, evreii fuseseră coborîţi la nivelul celorlalţi cetăţeni sovietici, etern fără drepturi.
Ce nedreptate, câtă ingratitudine din partea stăpânilor ruşi!
Coborîre să fi fost? Sau doar o vulgară – dar cât de tragică pentru evreii din lumea întreagă! – egalizare prin… darea jos din susul unde stătuseră cocoţaţi atâtea decenii, percepută şi denunţată de ei înşişi ca… „persecuţie antisemită”, în realitate o nevinovată atingere a supradrepturilor înşfăcate şi păstrate cu ferocitate de „egalitariştii comunişti” din casta privilighenţiei?
Această măsură istorică (subliniere neironică) a provocat pe de o parte „fenomenul refuznik” (prezentat de evreii sovietici drept… „cetăţeanul care refuză. sistemul politic (comunist)” – şi abuziv autopre-zentată ca dizidient, când în realitate, refuznik este, nu un oarecare cetăţean, ci acel evreu sovietic căruia i se refuzase viza de emigrare în Israel – deci sionist.
Pe de altă parte – la propriu, să zicem: pe coasta de răsărit a Americii de Nord, mai precis la Harvard – „ideologii” care dominaseră universul intelectual – nu doar american – şi-au întors pe dos discursul: de unde până atunci erau partizanii „echilibrului terorii” între Est şi Vest (fiind marxişti şi filo-sovietici din tată-n fiu), brusc s-au declarat împotriva „Imperiului Răului” (reprezentat, fireşte, de URSS: creaţia lor). Atunci şi acolo a luat naştere „neoconservat(or)ismul”, iar gânditorii de foarte-foarte-stânga de până atunci au devenit – ca prin minune – de foarte-foarte-dreapta şi consilieri ai lui Reagan – acum ai lui Bush junior, „patrioţi americani apărînd exclusiv interesele Israelului” – dealtfel li se spune: „likudnici”.
încă o dată: cât timp, în URSS şi în ţările din Europa de Est, evreii au făcut parte din elita bolşevică, nomeclaturistă, bucurîndu-se de supra-drepturi, evreii americani, marxişti (de nuanţă – sic – trotskistă) au jucat rolul de agenţi de influenţă (terorişti) ai sovietismului; de cum evreii din Raiul Socialist au fost „declasaţi”, „coborîţi”, vorba lui M. Bruhis la nivelului cetăţenilor de rând, marxiştii americani filosovietici au perceput măsura ca pe un. pogrom. S-au ferit, totuşi să o atace frontal, ca pe una „rasistă şi antisemită” (pleonasm folosit în Franţa) ci au travestit-o în una strict „ideologică”, iar ei înşişi s-au prezentat ca. antisovietici, antimarxişti, patrioţi americani.
…Dar păstrînd caracterul de feroce terorist a eternului komisar, în influenţa exercitată în viceversitatea-i consecventă.

3) Este şi acesta un punct de vedere – al fostului minoritar ultrafa-vorizat chiar faţă de majoritari, în Imperiul Ţarist, devenit, în Regatul României, un minoritar ca oricare altul.

O istorie de tip sovietic a „antisemitismului” românesc

Cel mai cuprinzător catalog al ororii a cărei victimă a fost comunitatea evreiască din România în timpul celui de al doilea război mondial se datorează lui Matatias Carp şi se intitulează: Cartea neagră – Suferinţele evreilor din România 1940-1944, cu o prefaţă de Alexandru Safran. Folosesc ediţia a Il-a îngrijită de Lya Benjamin, în 3 volume, editura Diogene, Bucureşti 1996:

„Radu Florian: Din Prefaţă la ed. II

„Cartea neagră a lui M. Carp face parte dintre lucrările adresate istoriei, scrise pentru istorie (subl. mea, P.G);
„Ziarişti şi istorici le neagă [faptele, adevărurile – n.m.], «le scuză», ca şi când umanitatea n-a înfierat o dată pentru totdeauna (s. m.) crima de genocid prin verdictul Tribunalului de la Nurnberg. (…) Cea mai neagră pagină din istoria ţării nu este cunoscută de numeroase generaţii care n-au trăit-o, asupra cărora se revarsă necontenit 1) texte ce le dezinformează, mistifică natura şi acţiunea regimului antonescian”. (…) „Oameni de toate vârstele asasinaţi cu cruzime 2) sunt omorîţi a doua oară prin anihilarea destinului lor tragic, a memoriei lor.” (.) „Respectarea memoriei celor ce au fost ucişi datorită discriminării rasiale 3) (s. m.) face parte din demnitatea elementară a oamenilor”. „în lumea de azi istoria respinge fără apel tentativele mistificării sale, ale ascunderii umbrelor şi tragediilor ei 4) (s.m.)”.

„Goldstein-Goren din partea Fundaţiei Goldstein-Goren

„Ca preşedinte al Fundaţiei şi ca evreu (.) născut în România, în 1905, am creat în 1987, pe lângă Universitatea din Tel-Aviv un centru de studiere a istoriei evreilor aşezaţi pe meleagurile româneşti încă de prin secolul al XIV-lea”

„Lya Benjamin – Notă asupra ediţiei

„…în ediţia de faţă s-a păstrat textul original chiar şi atunci când unele formulări se dovedesc marcate de optica supravieţuitorului”.
„Formulări” ne-corectate, ne-explicate de editor (nota mea, PG.).
„Dr. Alexandru Safran, Rabin şef al Cultului Mozaic din România -Prefaţă (Bucureşti 21 ianuarie 1946) „Exercitarea aptitudinilor memoriei la o colectivitate trebuie să aibă în vedere un scop moral”.
„Iudaismul care vede Istoria străbătută de Duhul lui Dumnezeu, ce se manifestă prin legi etice inexpugnabile atribuie funcţiunii de aducere aminte o funcţiune primordială. Regulile vieţii etice evreieşti purced de la comandamentul aducerii aminte. (.)
„Ca popor, Biblia ne-a învăţat de la început să ţinem minte, să nu uităm. «Adu-ţi aminte de zilele cele demult, cugetă la neamurile trecute!» Ni se atrage luarea aminte, cu stăruinţă, ca nu cumva să uităm, de pildă, necazurile pricinuite în vechime de amaleciţi. «Adu-ţi aminte cum s-a purtat cu tine Amalec pe drum, când veneaţi voi din Egipt… nu uita aceasta!» (subl. mea, P.G.). Noi, gândindu-ne la episodul amalecit, avem să tragem învăţăminte. Vorbind oamenilor, noroadelor, lumii despre acest episod, Biblia supune pe fiecare în parte şi pe toţi laolaltă unui proces moral, le aduce înaintea privirilor motiv de judecată, de socoteală, de revizuire a conştiinţei 5)”.
(.) „Rostul etic pe care autorul l-a propus alcătuind această lucrare va fi şi prin aceasta atins, dacă ea va contribui la respectarea comandamentului simplu, sinaic: «Să nu ucizi!»”

„Matatias Carp – Cuvânt înainte, Ianuarie 1946

„Toate afirmaţiile cuprinse în această lucrare sunt controlate, verificate şi se sprijină pe dovezi (.).
„Materialul a fost adunat încă din iunie 1940, iar sistematizarea am început-o în primăvara 1943, ajutat de o singură cola-bor[ato]are: soţia mea.
Atenţie: Matatias Carp reproduce aici acte oficiale – însă fără trimiteri la fondurile de arhivă.

„Vol. 1 «Legionarii şi Rebeliunea»”

Pagina 24, nota 2 din subsol: „Recensământul oficial efectuat sub guvernul Antonescu, cu secţiune specială pentru locuitorii de origine etnică evreiască. în Basarabia şi Bucovina, provincii cedate (subl. mea, P.G.) URSS în iunie 1940 şi cotropite 6) (subl. m.) în vara anului 1941”.
Pagina 38:
„Evreii (din Basarabia şi Bucovina de Nord – n.m.) au fost jefuiţi de trupele de ocupaţie” 7) (sublinierea mea, P.G.);

Pagina 55, Nota din subsol, în legătură cu „scăpările de ură şi incitare la asasinat din întreaga presă”:
„Pamfil Şeicaru, bunăoară spunea răspicat şi fără înconjur într-un ‘Apel către Români’, în Curentul din 2 iulie 1940: «în lunile iulie şi august să manifestăm un maxim de disciplină naţională (s. mea). Evreii însă să se gândească lucid la ziua de mâine. La acel ‘mâine’ care se apropie cu fulgerări de furtună. Să nu fie acel mâine al crâncenelor răfuieli, să nu fie acel mâine al scrâşnirilor de dinţi, al remuşcărilor văicărite. (s. mele, P.G.). Răbdare şi linişte pentru acel mâine care vine implacabil ca şi destinul»”

Pag. 89:
„Cronologia istorică a persecuţiilor împotriva evreilor” începe de la 6 septembrie 1940: „Regele Carol al Il-lea abdică de la tronul României şi încredinţează generalului Ion Antonescu conducerea statului, acordîndu-iputeri dictatoriale” 9)

Pag. 126:
„27 noiembrie 1940: (…) D-na Eva Goldenberg din Aleea Modrogan nr. 9 revenind din oraş acasă, a găsit în apartamentul său un grup de refugiaţi 10) (s. mea) care luaseră în stăpânire tot mobilierul, covoare, îmbrăcăminte, lenjerie, veselă etc.”

Vol. 2, „Pogromul de la Iaşi”

Pag. 7, din „Lămurire”: „.teritoriile cotropite (s. m.) la răsărit de Prut”.

Pag. 9 „Privire generală istorică”: „în Iunie 1941 opera teutonă de exterminare a evreilor încă nu începuse 11) (…) De aceea Iaşii – simbol monstruos de prigoană, jaf şi măcel – nu găseşte termen de comparaţie înapoia sa, ci numai în lunile şi în anii următori, la Odessa, Golta, Katyn 12), Kiew, Maidanek, Auschwitz, Belsen…”

Pag. 10:
„Pogromul de la Iaşi are rădăcinile adânc înfipte în putregaiul politic al pseudo-democraţiei româneşti. 13) (.) El nu a început în «Duminica ceea» de 29 iunie 1941; nici cu trei zile înainte [la 26 iunie, n. mea], când s-au produs primele omoruri; nici la 22 iunie când s-au deschis ostilităţile; nici la 6 septembrie (1940 – precizarea şi sublinierile mele, P.G.), cu un an înainte când s-au înscăunat Ion Antonescu cu legionarii săi şi nici măcar la 27 decembrie 1937 când Carol al II-lea (.) a încredinţat destinele ţării guvernului antisemit al lui Goga şi A. C. Cuza. Originile pogromului de la Iaşi, ca şi ale întregului lanţ de crime, jafuri şi suferinţe ce i-au urmat până la 23 august 1944, trebuiesc căutate într-un trecut îndepărtat (.)” [în] „Sistemul oficial antisemit 14) de guvernământ inaugurat la 1867″(…)

„…cele 275 pogromuri organizate de oligarhia şi poliţia ţaristă nu au dat decât15) câteva sute de morţi”.

Pag. 12:
„Când s-a aflat că operaţiunile militare germano-române de la capul de pod Sculeni au fost zădărnicite prin dibăcia şi bravura infanteriştilor şi tanchiştilor sovietici 16) (subl. mea, P.G.), neliniştea s-a transformat în panică”.

Pag. 13:
„Dar anii s-au scurs şi a venit ziua în care au căzut lanţurile. La 23 august 1944 Armata Roşie a eliberat nu numai pământul românesc, ci şi sufletele încătuşate. Zorii zilelor de libertate şi democraţie au luminat atunci pentru prima oară orizontul României” (s. mea şi trimiterea la proza-de-stat-şi-de-partid semnată: Lilly Marcou, editată de Liiceanu).

Pag. 16:
„Direcţiunea Generală a Poliţiei din Ministerul Afacerilor de interne – vestita Siguranţă – va rămâne în istoria prigoanelor reacţionare cu o faimă de multe ori egalată cu cea a Ohranei ţariste 17) a Intelligence Service-ului britanic 18) sau a Gestapo-ului german. Decenii de-a rândul metodele ei sălbatice de teroare şi tortură au înăbuşit iniţiativele de libertate şi progres, iar celulele ei ferecate au închis oamenii muncii şi pe îndrăzneţii mucenici pentru o viaţă mai bună a poporului (s. m.).

Pag. 23, „Cronologie istorică 19 iunie-6 iulie 1941”: „Războiul monstruos al fascismului 19) împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (s.m.) – de multă vreme hotărît”.

Pag. 25:
„La (.) Sculeni 20) se desfăşoară un măcel îngrozitor, preludiu demn de tragedia ce se pregăteşte la Iaşi. Acolo hoardele cotropitoare s-au lovit din prima zi de rezistenţa eroică a Armatei Roşii (sic). O încercare vicleană reuşise graţie surprinderii şi un cap de pod mărunt de vreo 5 km adâncime fusese stabilit pe malul răsăritean al Prutului. Acolo şi-au înfipt călcâiul (sic) două batalioane din regimentul german 305 comandat de colonelul Buck şi batalionul maior[ului] Garaiac, din regimentul 6 vânători de munte comandat de colonelul Emil Matieş. Ofiţerii acestui regiment blestemat, care a semănat moarte pe tot drumul de la Sculeni la Odessa au cerut în mod special comandamentului german să li se repartizeze tocmai acel sector, pentru a se răzbuna pe evrei (subliniat în text) care i-ar fi umilit în retragerea din 1940” (celelalte sublinieri îmi aparţin – P.G.).

Pag. 74:
„Masacrul de la Sculeni, nr. 23, Depoziţia martorului Lt.-col. Mureşanu Romulus, audiat în ziua de 27 iunie 1947 de către judele instructor special g-ral C. A. Av. Ionescu Emanoil”:
„(…) Ofiţerii din R[egimentul] 6 V[ânători de Munte] cu garnizoana în Bălţi – din informaţiile pe care le deţin – fiind umiliţi în timpul retragerii din Basarabia în 1940, au cerut şi au obţinut de la comandamentul german pe lângă care erau afectaţi ca să li se repartizeze ca sector de luptă Sculenii, cu intenţia de a se răzbuna pe evreii care-i umiliseră”(subl. mea).

Pag. 76:
„Nr. 25 A: Apostila pusă de col Matieş Ermil (.) pe ordinul din 30 iulie 1941:
„«Eu ştiu că s-a răspuns la această chestiune: De mirare că se mai revine într-o chestiune din care ostaşii acestui regiment de la Sculeni au avut f. mult de îndurat de pe urma tuturor jidanilor rămaşi în acest târg (s.m.). De aceea au fost executaţi conf. ord. sup.»” 21) (subl. în text).

Vol. 3, „Transnistria”

Pag. 7: „Privire generală istorică”: „Pe pământul acesta [dintre Nistru şi Bug] s-au desfăşurat câteva secole de viaţă şi durere evreiască.”

Pag. 8:
„Aurora timpurilor noi s-a arătat după aceea [după ultimele pogromuri ruseşti, cele din 1917], luminoasă şi plină de speranţă. Aproape un sfert de secol evreii dintre Bug şi Nistru au trăit ca oamenii între oameni 22)” (subl. mele).

Pag. 9:
„Ceva mai apăsaţi, în linişte relativă şi superficială întreruptă mereu de violente şi sângeroase manifestări de ură ale drojdiei, încurajată de conducerea superioară [sic!] românească23) au trăit evreii dincoace de Nistru 24)”.

Pag. 27: „Cronologie istorică”: „29 iunie 1940: în executarea convenţiei de cedare a Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a câtorva localităţi din judeţul Dorohoi 25), începe retragerea trupelor române de-a lungul întregei frontiere, de la Ceremuş la Dunăre. Unităţile venite din Basarabia peste podurile Prutului, de la Galaţi până la Herţa, se pare (s.m.) că au avut o atitudine demnă şi liniştită 26). în orice caz nu s-au semnalat în urma lor fapte remarcabile 27). Cele intrate în ţară peste Prut şi Siret în Bucovina au comis crime şi masacre oribile ale căror victime au fost mulţi evrei din oraşele şi satele aşezate pe drumurile de retragere.”

Pag. 33:
„Armata invadatoare (s.m.) a făptuit masacre în toate satele locuite de evrei din judeţul Storojineţ”;

Pag. 34:
„5 iulie 1941. La Rostochi-Vijniţa au fost măcelăriţi aproape toţi evreii (…) Măcelul a fost făptuit de localnici (subl. mea) cu sprijinul soldaţilor români” 28).

Pag. 36:
„[Briceni, Lipcani] târguri cu vechi aşezări evreieşti sunt pustiite de hoardele în trecere” (subl. mea).

( Va urma)