DE CE SUA ŞI UE NU SE IMPLICĂ ÎN INVESTIGAREA FURTULUI DIN SISTEMUL BANCAR DE LA CHIŞINĂU?

Luni, 15 august 2016,mai multe organizaţii ale societăţii civile au înaintat un demers Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, solicitând ca organizaţiile europene de profil să se implice în investigarea furtului din sistemul bancar moldovenesc. Reprezentanţii societăţii civile declară că nu au încredere în organele de anchetă din Republica Moldova, învinuindu-le că s-ar afla și în conflict de interese, transmite IPN.
Lilia Caraşciuc, preşedinta Transparency International – Moldova, a declarat jurnaliştilor că organizaţiile societăţii civile sunt îngrijorate de modalitatea în care este investigat furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova. Societatea civilă protestează contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional.
Semnatarii apelului declară că sunt îndreptăţiţi să considere compromisă investigarea acestui caz de rezonanţă maximă. Aceştia menţionează că, dat fiind faptul că schema furtului din sistemul bancar moldovenesc s-a derulat prin câteva jurisdicţii, cu implicarea cetăţenilor Statelor Unite ale Americii şi ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, se cere o investigaţie internaţională, cu implicarea organelor de urmărire penală ale SUA şi ţărilor UE, precum şi a instituţiilor internaţionale Interpol, Europol, OLAF şi altele.
Apelul a fost semnat de Asociaţia pentru democraţie participativă ADEPT, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Resurse DIALOG-Pro, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, IDIS Viitorul, Institutul de Politici Publice, Transparency International – Moldova şi altele.
Wicher Slagter, din cadrul Delegaţiei UE în Moldova, a înregistrat apelul societăţii civile și a spus că va transmite mesajul colegilor de la Bruxelles, adăugând că UE urmăreşte situaţia din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Poate SUA, UE investiga cazul furtului de miliard? Da, poate. Obligaţi chiar, deoarece o parte considerabilă din banii furaţi sînt banii contribualilor americani şi europeni. Cum ar putea face ei aceasta? Dacă ar dori iată cine ar putea realiza acestă investigaţie:

CIA(Central Intelligence Agency), Trezoreria SUA, SWIFT.
Codul Swift are formatul standard al codurilor de identificare bancară (BIC) și reprezintă codul unic de identificare pentru o anumită bancă.
În prezent, la nivel mondial, există peste 40.000 de coduri SWIFT „live” atribuite partenerilor conectați în mod activ la rețea. Mai mult decât atât, există mai mult de 50.000 de coduri suplimentare, utilizate pentru tranzacții manuale, care sunt atribuite participanților pasivi.
Sistemul a fost implementat în anul 1977, în Belgia, aceasta incluzând în prezent peste 6500 de membri din peste 180 de țări care, împreună procesează de peste 100 de miliarde de mesaje în fiecare an (aproximativ 300 de milioane de mesaje în fiecare zi).
SWIFT este marca înregistrata a S.W.I.F.T. SCRL companie cu sediul în La Hulpe, Belgia.
După 11 septembrie 2001, CIA și Trezoreria SUA au acces la informații la rețeaua financiară SWIFT în scopul de urmărire a posibilelor tranzacții financiare ale teroriștilor.
Aşadar CIA şi Trezoreria SUA s-ar putea implica în investigarea miliardului furat în R. Moldova, evident dacă ar dori.
NOTĂ: Agenţia Centrală de Informaţii (în engleză Central Intelligence Agency, abreviat CIA care se pronunţă si ai ei) este un serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, înfiinţat în anul 1947. Pe lângă activităţile de spionaj, de strângere şi de analiză a informaţiilor despre guverne străine şi persoane, cu scopul de a le pune la dispoziţia instituţiilor statului american şi statelor partenere, CIA întreprinde şi acţiuni sub acoperire („Covert Operations“) în străinătate.)

De ce SUA şi UE nu se implică direct în investigarea furtului din sistemul bancar de la Chişinău? De ce, totuşi, ne întrebăm noi, cetăţenii R. Moldova?