GRUPUL PENTRU ROMÂNIA (GpR) despre identitatea traco-geto-dacică

În concordanță cu scopul și principiile axiomatice care au dus la constituirea noastră ca entitate civică intitulată Grupul pentru România (GpR), ne afirmăm poziția față de recuperarea valorilorilor identitare și a istoriei nemistificate, astfel:

Există valori globale și valori naționale. Fiecare dintre aceste categorii are o componentă pozitivă, demnă de a fi acceptată și adoptată, și una negativă, distrugătoare și manipulatorie. Ambele categorii sunt, sau ar trebui să fie, în forma lor acceptabilă, complementare și perfect compatibile, în niciun caz opozabile.

Globalismul reprezintă, în sine, deschiderea unui orizont de comunicare și comuniune interumană. Din păcate, globalismul european, așa cum ni se propune și ni se impune, este doar un pretext de anihilare a valorilor naționale și, în ultimă instanță, a identității etnice în totalitatea ei. În fapt, nu poți accede la universalitate (nivelul maxim de globalism pozitiv) dacă nu ai propria identitate națională. Exemple: Shakespeare este un scriitor universal pentru că era englez, iar Brâncuși a ajuns cel mai mare sculptor modern al lumii pentru că a avut inteligența și geniul de a rămâne etnic.

Sabotarea identității națiunale este o formă disimulată de imperialism și neocolonialism prin care, cu un vast arsenal financiar modern (în speță, băncile) ni se confiscă lent suveranitatea atât de greu câștigată. Conștientizarea identității naționale este (și a fost) cea mai redutabilă formă (și forță) de rezistență împotriva acestei agresiuni perfide.

Iată de ce nu trebuie să ne fie indiferent cine suntem noi ca nație și ce pondere a avut această nație în construcția Europei actuale. Cel mai evident indiciu privind importanța valorilor identitare este, pe de o parte, atenția pe care le-o acordă TOATE celelalte popoare ale Europei, iar pe de altă parte îndârjirea cu care este contestată și subminată națiunea română, atât din afară, cât și din interiorul ei. Căci identitate națională înseamnă DREPTURI ISTORICE asupra unui teritoriu, asupra unui stat.

Istoria românilor a fost de prea mult timp și permanent un instrument de manipulare al celor care au dorit să dezbine această națiune sau să îi conteste drepturile istorice asupra pământurilor pe care trăiește.

Dacă în cazul Transilvaniei, „placa” preferată a austro-ungarilor a fost„ teoria spațiului vid” a lui Roesler, potrivit căreia românii s-au format undeva la sudul Dunării și au migrat spre Transilvania în Evul Mediu timpuriu, în Moldova de peste Prut îndoctrinarea autohtonilor a „pedalat”pe ideea că ei, moldovenii, sunt adevărații urmași ai dacilor, în timp ce românii sunt o populație romanizată amestecată, fără legături cu geto-dacii și, prin urmare, fără legături cu ei, moldovenii de peste Prut.

Astăzi, românii trebuie să înțeleagă necesitatea și importanța clarificarea rădăcinilor lor istorice, ca parte componentă importantă a ceea ce-i definește ca națiune, în raport cu celelalte popoare. De aceea, trebuie să aibă îndrăzneala de a demola pseudo-istoria care a încercat să se substitue identității lor reale, o altă identitate, ambiguă și mimetică.

Dovezile istorice și tradițiile, ca și studiile de paleogenetică, pun în evidență o continuitate multimilenară a românilor pe aceste meleaguri. Cu toate influențele străine, genetice și culturale, inevitabile într-un spațiu care a fost traversat de rutele popoarelor migratoare sau care a fost loc de tocmeală pentru marile imperii, românii au reușit să-și conserve rădăcinile străvechi.

Lămurirea istoriei traco-geto-dacilor și evidențierea continuității acestora ar trebuie să devină o politică de stat, pentru că ea elimină orice discuție în legătură cu drepturile istorice ale românilor asupra pământurilor pe care poporul nostru s-a dezvoltat până astăzi.

Mai mult decât atât, faptele glorioase ale înaintașilor traco-geto-daci, care au scris pagini importante de istorie în atichitate, dar și a continuatorilor lor medievali, pot să contribuie semnificativ la redefinirea identității fiecărui român, la eliminarea complexelor culturale induse românilor prin campanii concertate de denigrare a acestui neam.

Regii geto-daci Dromihete, Burebista și Decebal, împărații romani de origine dacică Regalianus și Galerius, marile figuri medievale care au stat în fața Porții Otomane – Mihai Viteazul (numit și Malus Dacus), Iancu de Hunedoara (numit și Ioan Getul) sau Ștefan cel Mare, ne vorbesc peste timp despre un neam care a însemnat ceva în istoria lumii.

Este vremea să le respectăm acestor înaintași blazonul, urmându-le exemplul. Recâștigarea identității risipite înseamnă recâștigarea suveranității.