COMERŢ CU „SUFLETE MOARTE” DE 70 000 000 de lei

Angelina Olaru

Oleg Voronin este şi stăpânul Cimitirului Eroilor din Chişinău? Fostul Cimitir de Onoare din Chişinău, numit şi Cimitirul Eroilor din sectorul Botanica, unde şi-au găsit locurile de veci militari români, ruşi, austrieci, cehi, francezi, greci, polonezi etc., decedaţi în cele două războaie mondiale pe teritoriul Basarabiei, a fost obiectul unei comercializări dubioase a ex-guvernului comunist. Viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu, a declarat că privatizarea terenului s-a efectuat rapid şi fără transparenţă. Cabinetul lui Tarlev a exercitat presiuni asupra primăriei, ca aceasta să elibereze acte permisive pentru proiectarea locului cu bucluc. Viceprimarul nu exclude faptul că anume Oleg Voronin s-ar afla în spatele acestei tranzacţii. „Teren destinat construcţiilor”, pe morminte

În pofida demersurilor societăţii civile, demarate încă de regretatele noastre personalităţi – Gheorghe Ghimpu şi Vadim Pirogan – dar şi autorităţile române de a restabili şi amenaja cimitirul distrus de sovietici, terenul cu suprafaţa de aproape două hectare (1,873 ha) de pe strada Decebal 17 din zona Botanica, a fost vândut în octombrie 2007 cu cel mai mare preţ de achiziţie la acea dată – 70 000 000 (milioane) de lei moldoveneşti, Societăţii „Buicani Real Estate Holding” SRL . Şi asta în condiţiile în care RM a semnat Convenţia Europeană cu privire la protecţia şi îngrijirea cimitirelor militare, iar Cimitirul Eroilor face parte din Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală. Conform arhivelor, în perioada interbelică cimitirul a fost „o adevărată operă de artă şi o înaltă realizare urbanistică”. Cimitirul situat în zona ultracentrală de la Botanica atrage mari interese de business. Întâi de toate, Centrul comercial „Jumbo” a fost construit pe o bună parte a mormintelor eroilor noştri. Corespondenţa productivă din 2006 dintre fostul premier Vasile Tarlev şi preşedintele Vladimir Voronin dovedeşte interesul deschis al conducerii de vârf pentru vinderea terenului în cauză, aflat atunci la balanţa Institutului de Pulmonologie şi Ftiziatrie „Chiril Draganiuc”. De remarcat că niciun act guvernamental cu privire la această tranzacţie nu atesta existenţa pe acel loc a unui cimitir. În Extrasul din Registrul bunurilor, eliberat la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare a terenului, se menţionează că terenul respectiv ar fi „liber fără construcţii”. Iar societatea civilă protestează în continuare şi cere explicaţii oficiale referitoare la cauzele misterioasei demolări a complexului spitalicesc TBC, dat în exploatare după anul 1960 pe teritoriul Cimitirului Eroilor. Într-o scrisoare către ex-preşedintele comunist, „în scopul asigurării securităţii statului”, Vasile Tarlev îi solicita permisiunea vânzării prin licitaţie a lotului menţionat. Acesta îşi motiva cererea prin „starea deplorabilă” a fostului spital de tuberculoză, care în opinia lui, trebuia demolat şi din banii obţinuţi din vânzarea terenului, să fie reconstruit Spitalul de boli tuberculoase din localitatea Vorniceni. Cum a luptat Vasile Tarlev cu o „eventuală epidemie TBC” Iată şi „argumentele forte”: „Din momentul dării în exploatare şi până în prezent, edificiile au fost supuse doar reparaţiei curente, cu excepţia ultimilor ani. Reţelele interne de apeduct şi canalizare sunt în stare dezastruoasă şi nu pot fi restabilite. Din cauza scurgerilor din acestea, s-a produs tasarea fundaţiei aripii stângi a blocului, au apărut fisuri şi deformaţii ale pereţilor…Extremităţile grinzilor podelelor sunt putrede, tencuiala de pe tavan şi pereţii din saloane, coridoare, precum şi plăcuţele de faianţă din sălile de proceduri cad…”, scria Tarlev. Cum a reuşit să prevină fostul premier comunist o epidemie TBC, aflăm din aceeaşi corespondenţă: „Necesitatea creării condiţiilor optime de cazare şi acordare a asistenţei medicale spitaliceşti pacienţilor de tuberculoză pentru prevenirea unei eventuale epidemii, determină oportunitatea revitalizării spitalului din Vorniceni”. „Călare” pe legislaţie Vladimir Voronin nu l-a putut refuza pe grijuliul premier pentru sănătatea poporului şi i-a acceptat propunerea, numindu-l chiar pe Nicolae Gumenîi, pe atunci şef al Aparatului Guvernului, în fruntea Comisiei privind desfăşurarea concursului comercial pentru comercializarea terenului de pe strada Decebal, nr.17, din care mai făceau parte Boris Golovin, fostul viceministru al Sănătăţii, Valentin Crudu, fostul viceministru al Educaţiei, Valentin Zubic, ex-ministrul de Interne etc. În decembrie 2006, comisia deja elaborase Proiectul Hotărârii Guvernului „Cu privire la comercializarea unui teren în scopul fortificării bazei tehnico-materiale a Clinicii nr.2 a Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”. Doar că, în ianuarie 2007, consilierul prim-ministrului, Iurie Bucinschi, anunţa că iniţiativa respectivă „nu are suport legal, din motivul finalizării Programului de privatizare, la 31 decembrie 2006”. Această atenţionare a atras doar furia fostului premier, care şi-a sancţionat consilierul, prin transferarea într-o altă funcţie. Nimeni şi nimic nu a putut opri comerţul cu „suflete moarte” a conducătorilor comunişti. Nici chiar Regulamentul cu privire la cimitire, potrivit căruia, „locurile de înmormântare ce nu funcţionează, precum şi locurile de înhumare a militarilor participanţi la diverse acţiuni militare, sunt monumente ale cultului şi istoriei, declarate patrimoniu naţional. Pot fi demolate, transferate, modificate cu autorizaţia administraţiei publice locale”. 2 000 000 de lei pentru demolarea spitalului TBC În august 2007, Monitorul Oficial informa despre desfăşurarea Licitaţiei terenului de pe strada Decebal, 17, destinat construcţiilor, de către Agenţia de Privatizare în comun cu Ministerul Sănătăţii. „Şi-a depus oferta doar o singură companie – Societatea „Buicani Real Estate Holding” SRL, înregistrată în România şi reprezentată de cetăţeanul francez Marc Gerard Georges Chouraqui, care a împuternicit-o pe Cătăţina Gondiu, cetăţeancă moldoveancă, să participe la concursul comercial”, a spus Alina Nedelea, secretara Comisiei de concurs. Prin decizia comisiei din 16 octombrie 2007, preţul bunului imobil a fost stabilit în suma de 70 de milioane de lei moldoveneşti. Compania achizitoare a terenului se ocupă cu activităţi imobiliare (cumpărare-vânzare) cu bunuri proprii. Imediat după vânzarea terenului, „dulcele” prim-ministru a emis o hotărâre de alocare a 2 000 000 (milioane) de lei (!) Ministerului de Interne, doar pentru demolarea clădirii fostului spital TBC, rasă de pe faţa pământului în trei zile. Demolarea a avut loc în condiţii inimaginabile, prin aruncarea la gunoi a osemintelor martirilor, susţin unii membri ai Comisiei pentru salvarea Cimitirului Eroilor. „Cum putea Guvernul Tarlev să-i transfere lui Gheorghe Papuc, fostul ministru al Internelor, două milioane de lei, ca să demoleze o clădire ce era deja proprietate privată? Dacă într-adevăr locul era un focar de infecţie, aşa cum afirmau autorităţile, normal ar fi fost să facă un sarcofag cu rămăşiţele dărâmăturilor şi să le îngroape în pământ. Specialiştii nu a prezentat niciun certificat că acolo exista pericolul infectării cu TBC”, a relatat Gheorghe Grinciuc, vicepreşedintele Comisiei pentru salvarea Cimitirului Eroilor. „Acolo oamenii se îmbolnăveau şi psihic…” Solicitat de Jurnal de Chişinău, Vasile Tarlev a declarat că a „contribuit mult la demolarea blocului Institutului de Ftiziopneumologie de pe strada Decebal 17, din cauza condiţiilor antiumane de tratare a bolnavilor de TBC, din cauza cărora, unii se îmbolnăveau şi psihic. Această decizie am luat-o, la recomandarea specialiştilor, în vederea consolidării bazei tehnico-materiale a spitalului din Vorniceni.” Întrebat de ce a dispus vânzarea unui teren pe care se află un cimitir, fostul prim-ministru ne-a răspuns că „nu s-a ocupat e o investigaţie pe acel loc”. „Dacă ştiam, aş fi fost categoric împotrivă, pentru că sunt un creştin adevărat, precum ştiţi”, a mai spus Tarlev. Să înţelegem că fostul premier făcea abstracţie de bombardamentul cu scrisorile şi cererile de reabilitare a cimitirului militar internaţional?! Să amintim că în perioada „domniei” lui Tarlev, au fost investiţi zeci de milioane de lei pentru edificarea Complexului „Gloria militară” sovietică, din care s-a furat ca în codru. Frigărui pe osemintele eroilor În timp ce unii visează la venituri mari din viitoarele construcţii pe mormintele soldaţilor şi ofiţerilor din şapte armate, tineri din cartierele învecinate organizează acolo chefuri, renumite în oraş. Indivizi cu comportament deviant fac frigărui chiar în faţa fundamentului fostei capele, distrusă de bolşevici, despre care arhivele spun că era „frumoasă, executată cu mult gust artistic, în stilul bizantin vechi, înconjurată de şase parcele de morminte în care au fost înhumaţi 202 eroi, precum şi două cripte cu 572 eroi români şi ruşi neidentificaţi…” Pe locul unde se cinsteau eroii neamului, numeroşi indivizi se droghează, beau şi fac alte lucruri necuviincioase, iar boschetarii şi-au găsit acolo adăpost. Ei au ajuns să scoată morţii din morminte, afirmă mai mulţi martori. Parohul Bisericii Deportaţilor din vecinătate susţine că asemenea sacrilegii se petrec cu regularitate, osemintele sunt aruncate prin cimitir, împreună cu gunoaiele. Tinerii chiar au încercat să incendieze crucea instalată în memoria eroilor români de Asociaţia victimelor regimului comunist şi veteranilor de război ai Armatei Române. În mod paradoxal, nicio armată nu poate ţine piept actualilor invadatori ai locului de veci. Edilii capitalei care dovedesc sprijin în această chestiune, uneori prin fraze bombastice, fac prea puţin pentru păstrarea ordinii publice în Cimitirul Eroilor. Poliţia de sector, în frunte cu şeful său, nu reacţionează la interminabilele acte huliganice, sub pretextul că „locul respectiv nu ar avea statut de cimitir”. În concluzie, jocul pe morminte nu este interzis în RM. „Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria…” Dintr-un studiu extraordinar al cercetătoarei Maria Işaev, realizat în anul 1999, din actele descoperite în arhiva Muzeului Militar din Bucureşti, aflăm că „Mareşalul Ion Antonescu dorea să facă din Basarabia „Ţinutul model”, de unde să ducă exemplele cele mai bune, pentru a redresa restul Ţării. „Vreau să arăt şi neamului, şi Europei, spunea mareşalul, că acest ţinut, care a fost aşa de criticat, poate da cea mai de seamă contribuţie în reconstrucţia noului stat românesc.” În cazul Cimitirului Eroilor visul i-a devenit realitate. S-a lucrat la el cu dăruire, astfel că realizatorii acestuia au avut tot dreptul să afirme că acel loc sacru a ajuns o adevărată operă de artă”, scria cercetătoarea. Iată o descriere inspirată a cimitirului din lucrarea „Basarabia: un an de muncă românească”, descoperită de Maria Işaev: „Doi piloni înalţi a câte zece metri dominând o piaţă semicirculară vastă, înconjurată de ziduri şi ornamente, deschide o largă alee în amfiteatru, mărginită de verdeaţă şi de o livadă de pomi tineri. Pe crestele pilonilor străjuiesc doi vulturi uriaşi, de o impresionantă execuţie. Totul în beton armat, de o artă sobră, liniară, plină de maiestate. Aleea duce prin o serie de scări largi şi pieţe în mozaic, sus la capelă, care domină împrejurimile…” Cimitirul Eroilor din Chişinău a apărut până în 1918. În 1925, Comitetul central al Societăţii „Cultul Eroilor” a decis exhumarea osemintelor eroilor din judeţele Orhei, Tighina, Cahul şi Cetatea Albă şi reînhumarea lor în Cimitirul Eroilor din Chişinău. Actele vremii arată că osemintele militarilor după ce erau scoase, li se făcea cuvenita spălare cu vin, după tradiţia creştinească, apoi reînhumate cu toate onorurile ce li se cuvenea. În cimitir au existat şase parcele, unde au fost înhumaţi militari cunoscuţi şi necunoscuţi, pe naţionalităţi. Intrarea monumentală în cimitir era opera fostului arhitect al oraşului, Vladimir Mednec Ulici. Potrivit istoricului Ion Buga, „cimitirul internaţional din capitală, amenajat în anii 1918-1942, este o adevărată necropolă a 1645 de militari originari din şase state beligerante – România, Rusia, Franţa, Austria, Cehoslovacia şi Polonia.” Loc de închinăciune pentru Regele Mihai 1 şi Regina-mamă Elena Demn de menţionat e că în 1942, regele Mihai I împreună cu Regina-mamă Elena au vizitat cimitirul, unde au depus o coroană de flori cu inscripţia „Eroilor dezrobitori, recunoştinţa Patriei. Mihai I” Cât priveşte numărul eroilor înhumaţi acolo, cifrele din diverse surse sunt contradictorii. Cert e că documentele arată că această zonă a Chişinăului vechi era un loc de pietate şi de închinăciune, vizitat de personalităţile publice ale României Mari, împreună cu ambasadorii şi miniştrii ţărilor vizate. „Eroii şi bravii Armatei noastre v-au eliberat! Cinstiţi-le jertfa prin fapta voastră! Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria!”, exclama Mareşalul Ion Antonescu în acele zile fierbinţi. În 1959, Cimitirul Eroilor a fost demolat cu buldozerele. În prezent, se mai păstrează parţial construcţia monumentală de la intrare şi fundaţia fostei capele. “Este o chestiune ce poate fi rezolvată doar de autorităţile RM” În ultimii ani, Oficiul pentru Cultul Eroilor, împreună cu mai multe organizaţii neguvernamentale din RM, fac demersuri pentru reconstrucţia capelei-osuar, în memoria militarilor români şi străini. Autorităţile române au declarat drept unic impediment în rezolvarea acestei chestiuni lipsa unui acord dintre România şi RM privind îngrijirea mormintelor. În luna iunie curent, Ministerul moldovean al Apărării a elaborat un proiect de Acord privind îngrijirea mormintelor de război situate pe teritoriile RM şi României, care a fost remis părţii române, pentru ratificare ulterioară. Menţionăm că asemenea acorduri s-au încheiat între RM şi Republica Federală Germană încă în anul 1996, iar în 1999 – cu Ungaria. “Lipseşte cadrul legislativ necesar. A mai apărut o altă problemă – acel teren a fost privatizat şi vândut. Este o chestiune ce poate fi rezolvată doar de autorităţile RM. Suntem mulţumiţi, totuşi, că situaţia s-a deblocat”, a declarat colonelul Danicu Tanasă, ataşatul militar al Ambasadei României la Chişinău. Primăria refuză eliberarea autorizaţiei şi certificatelor de urbanism Reprezentanţii Societăţii „Buicani Real Estate Holding” SRL au participat la o şedinţă de lucru cu experţii. „Le-am explicat că nu vor putea construi acolo nimic. Până la începerea unor construcţii, ei au încercat să realizeze acolo o piaţă de mărfuri industriale, însă nu au obţinut autorizare şi nici certificate de urbanism”, a afirmat viceprimarul Nistor Grozavu Există mai multe posibilităţi de rezolvare a problemei, susţine edilul: „cimitirul să rămână pe acel loc, unde să organizăm un memorial, conform unui proiect de restabilire deja elaborat. Un alt mod de rezolvare a problemei ar fi efectuarea exhumărilor şi reînmormântărilor osemintelor, conform principiilor cimitirelor militare, tot în zona respectivă, ca o parte din teren să rămână în posesia actualului proprietar al terenului. Aceasta ar fi cea mai nedorită decizie atât pentru noi, cât şi pentru autorităţile statelor, cetăţenii cărora şi-au găsit acolo locurile de veci”. O soluţie ar fi exproprierea de terenul de interes public Problema Cimitirului Eroilor încă n-a ajuns în atenţia actualului executiv. Ministrul de Stat, Victor Bodiu, refuză să se pronunţe în privinţa legalităţii tranzacţiei. „Doar Curtea Constituţională are această împuternicire”, susţin oficialii. Însă nimeni la nivel de stat nu a dispus acest lucru. Conform legislaţiei, un bun poate să treacă în proprietatea statului, doar pentru utilitate publică. „În documentele cu privire la comercializarea terenului de pe strada Decebal 17 din capitală nu se înregistrează existenţa unui cimitir pe acel loc. Licitaţia s-a efectuat în temeiul unei decizii guvernamentale şi, deci, executivul ştia toate datele despre bunul ce se expunea la vânzare. Cimitirul ar putea fi reabilitat doar în cazul unei exproprieri, a deposedării legale de această proprietate, dacă e de interes public”, au menţionat responsabili de la Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei şi Comerţului. Nu ştie dreapta ce face stânga guvernului La insistenţele societăţii civile de a salva Cimitirul Eroilor, în aprilie 2008, Ministerul Administraţiei Publice Locale în comun cu AŞM, Ministerul Culturii şi Turismului, Agenţia relaţii funciare şi cadastru, Ministerul Sănătăţii şi cel al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, pentru prima dată recunoşteau printr-o scrisoare că, „pe actuala stradă Decebal s-a aflat un cimitir din perioada interbelică, unde au fost înmormântaţi ostaşi, reprezentanţi ai mai multor state beligerante de diferite naţionalităţi, căzuţi în cele două războia mondiale pe teritoriul Basarabiei. Tot aici au fost înmormântaţi ostaşi români, căzuţi în vara anului 1941. „Biserica „Sf. Treime” cu cimitirul şi monumentele funerare din regiunea Botanica de jos a municipiului Chişinău sunt înscrise în Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală. Sunt necesare măsuri ce ar stopa ruinarea lor, cu păstrarea structurilor originare ale monumentelor, fără a ştirbi din valoarea lor istorică sau ştiinţifică”. Ba mai mult, Ministerul Administraţiei Publice locale propunea Primăriei Chişinău să elaboreze proiectul şi devizul de cheltuieli privind renovarea cimitirului din Botanica de jos, apoi să coordoneze acţiunea în cauză cu Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. „Cerem anularea contractului de înstrăinare a acelui lot” „Suntem în situaţia de a da în judecată guvernul, pentru că a vândut ilegal acel teren, prin încălcarea Legii cu privire la cimitire, potrivit căreia, orice înhumare sau aşezământ militar este monument a istoriei şi cultului. De când statul nostru vinde morminte şi cimitire militare? Cerem anularea contractului de înstrăinare a acelui lot, mai ales că acolo s-au păstrat elemente de arhitectură ale Cimitirului Eroilor de cândva – fundamentul capelei şi o mulţime de morminte identificate. Avem şi numele celor peste 1200 de soldaţi ruşi, decedaţi în Primul Război Mondial înhumaţi acolo”, a spus Vasile Zaiaţ, preşedintele Asociaţiei republicane a participanţilor la războaie. „Este regretabil că de Ziua Eroilor, Ambasada Rusiei nu a răspuns invitaţiei noastre de a participa la o acţiune de comemorare a militarilor ruşi din cimitirul în cauză. De ce ar trata cu indiferenţă această chestiune, mai ales că autorităţile ruse au rămas atât de afectate, când în Estonia au fost strămutate cele 14 morminte ale soldaţilor sovietici într-un cimitir? În cazul nostru, e vorba de o cifră incomparabil mai mare de militari ruşi – 1250 de soldaţi ruşi din fosta garnizoană de până la Revoluţia bolşevică şi numeroşi militari sovietici de origine rusă, o parte dintre osemintele cărora se aruncă la gunoi. Să înţelegem că Federaţia Rusă promovează o politică dublă în această privinţă?”, se întreabă Vasile Zaiaţ. „Cimitirul Eroilor ar putea fi salvat printr-un proiect internaţional” În urmă cu cinci ani, arhitectul Victor Sava, angajat al Primăriei Chişinău, a iniţiat elaborarea proiectului de construcţie a Complexului memorial european „Cimitirul Eroilor”. “RM ar trebui să încheie cu România, Rusia, Ucraina şi alte ţări cointeresate din CSI şi UE acorduri de îngrijire şi amenajare a cimitirelor şi mormintelor militare din RM. Pentru refacerea şi reamenajarea Cimitirului Eroilor din Chişinău (cimitir militar internaţional) şi a capelei-mausoleu în varianta lor iniţială, edificând şi un monument eroilor din cele şase state căzuţi la datorie în Primul Război Mondial şi înmormîntaţi în acest cimitir, propun Guvernului RM să iniţieze un Proiect internaţional împreună cu cele şase state nominalizate mai sus, pentru a salva acest cimitir militar internaţional. Sper că ambasadele României, Rusiei, Franţei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Slovaciei de la Chişinău nu vor rămâne indiferente faţă de soarta mormintelor compatrioţilor lor din acest cimitir internaţional”, a conchis Ion Buga, dr. în istorie şi ex-deputat. Investigatia  a fost realizata in cadrul Proiectului “Jurnalistii impotriva coruptiei” desfasurata de Centrul de Investigatii Jurnalistice, cu sustinerea National Endowment for Democracy.