EXPERT-GRUP : ECONOMIA R. MOLDOVA „CULEGE ROADELE” FRAUDEI BANCARE

MEGA XIV: Economia „culege roadele” fraudei bancare (T2-2016)

Mesajele-cheie ale acestei ediții

  • În pofida constrângerilor interne și externe, în 2015 economia a scăzut cu doar -0,5%, fiind aproape de scenariul de bază al prognozei Expert-Grup (-0,8%). Principalul factor care a amortizat șocurile economice din 2015 a fost regimul flotant al cursului de schimb, care, prin deprecierea monedei naționale de circa 25% pe parcursul anului 2015, a permis economiei moldovenești să se ajusteze mai ușor la constrângerile existente. La modul practic, aceasta a descurajat importurile și a atenuat, într-o anumită măsură, șocurile asupra exportatorilor, fapt ce s-a soldat cu o creștere a exportului net (dacă excludem exportul net din ecuația de calcul a PIB-ului, se constată o recesiune economică de -4,8%). Suplimentar, dinamica exportului net a fost determinată și de răcirea consumului pe fondul scăderii dramatice a remiterilor și a salariului real, determinând scăderea importurilor.
  • Gravitatea recesiunii curente nu este reflectată de magnitudinea scăderii Produsului Intern Brut, ci, mai curând, de perpetuarea incertitudinii, dezechilibrelor și a creșterii economice anemice pe parcursul anilor următori. De fapt, anul 2015 a lăsat o aprentă pronuntață asupra economiei moldovenești, care se va menține, cel puțin, pentru următorii cel puțin 5 ani. Mai mult decât atât, dacă reformele sistemice nu vor fi urgentate (în special, în sectorul financiar-bancar, justiției și energetic), Republica Moldova riscă să rămână într-o stare de creștere economică amorfă pentru următorii 10 ani. În acest sens, au fost identificate 3 constrângeri care urmează să afecteze în continuare creșterea și dezvoltarea economică în Republica Moldova:
    • 1. Frauda bancară în proporții de 12% din PIB, falimentul a 3 bănci și implicațiile fiscale rezultate. Convertirea garanției pentru creditele de urgență ale BNM pentru băncile falimentare presupune nimic altceva decât faptul că recuperarea devalizărilor bancare a fost transpusă, în mare parte, pe umerii plătitorilor de taxe. Aceasta va determina Guvernul să majoreze povara fiscală și să mențină austeritatea bugetară pentru următorii ani, cu efecte negative asupra investițiilor, consumului și, respectiv, creșterii economice.
    • 2. Înghețarea sau chiar ratarea asistenței externe, suspendarea investițiilor publice în infrastructură și refluxul de investiții străine, urmează să submineze pe temen lung competitivitatea economiei moldovenești, care depinde foarte mult de infrastructură și transfer tehnologic.
    • 3. Competitivitatea economiei urmează să fie afectată pentru următorii ani și de faptul că, pe parcursul ultimilor ani, creșterea productivității muncii a fost mai lentă decât creșterea salariilor, iar discrepanța a crescut în timp.
  • Pentru anul 2016 anticipăm o ușoară recuperare economică, de 2,5% conform scenariului de bază. Această creștere, deși este una pozitivă, nu este suficientă pentru soluționarea dezechilibrelor macroeconomice interne și este de circa 3 ori mai mică față de nivelul necesar pentru asigurarea convergenței cu țările din regiune. Circa jumătate din această recuperare urmează să fie determinată de creșterea compensatorie din agricultură, după un an agricol dificil în 2015. Un alt imbold pozitiv ar putea fi temperarea tendințelor inflaționiste, fapt ce se va răsfrânge pozitiv asupra creșterii economice reale și va motiva BNM să relaxeze gradual politica monetară. Nu în ultimul rând, va fi valabil și factorul statistic: având o bază de comparație scăzută (recesiunea din 2015), este mai ușor de înregistrat creștere pozitivă în 2016. Totuși, nu excludem și un scenariu pesimist, conform căruia economia moldovenească ar putea stagna în 2016, în condițiile în care constrângerile interne și externe din 2015 vor rămâne valabile, în linii generale, și în 2016.
  • Cadrul fiscal-bugetar va rămâne problematic și în 2016-2017. Principalele constrângeri țin de activitățile economice și de consum amorfe, menținerea blocajului asistenței financiare externe, creșterea costurilor de deservire a datoriei de stat și riscul supraîndatorării în rezultatul convertirii creditelor de urgență băncilor falimentare în titluri de stat. Drept răspuns, pe partea de cheltuieli, Guvernul va menține înghețate investițiile publice în infrastructură, cu repercusiuni asupra competitivității economiei moldovenești pe termen lung, iar pe partea de venituri, urmează creșterea poverii fiscale, fapt ce ar motiva creșterea evaziunii fiscale. Deși eforturile de consolidare fiscală sunt binevenite, este necesar un accent mai sporit pe majorarea eficienței colectărilor și administrării fiscale, în paralel cu promovarea unor politici fiscale bazate pe dovezi empirice.
  • Problemele din sectorul bancar constituie și în continuare principala vulnerabilitate a economiei moldovenești. Ținând cont că anume fraudele din sistemul bancar au generat majoritatea problemelor cu care se confruntă la moment economia Republicii Moldova, este necesară elaborarea și implementarea de urgență a unui plan complex privind reformarea sistemului bancar care să elimine constrângerile sistemice relevate. Printre acestea cele mai importante țin de transparența acționarilor reali, identificarea grupurilor de interese ce activează concertat, fortificarea instrumentarului de monitorizare și supraveghere bancară și ajustarea cadrului instituțional și normativ cu privire la gestionarea și prevenirea crizelor bancare. În acest scop, se remarcă o anumită activizare, atât a autorităților, cât și a comunității donatorilor, tendință binevenită dar care necesită un ritm mai susținut.