RISE MOLDOVA: IMPERIUL GAZPROM ÎN R. MOLDOVA

moldovagaz

RISE Moldova a publicat astăzi contractele confidențiale de cumpărare a gazului rusesc semnate de conducerea Gazprom şi Moldovagaz, dar şi contextul în care acestea au fost negociate. Totodată, RISE a prezentat reţeaua de firme prin intermediul cărora gigantul rus controlează transportul, distribuţia şi furnizarea metanului de la sondă până la sobă.

CONTRACTUL

Semnat pentru o perioadă de cinci ani, contractul prevedea ca, de la 1 ianuarie 2007, noul preţ de achiziție a gazelor să fie de 170 de dolari pentru o mie de metri cubi. În anii următori, tariful urma să crească treptat, astfel încât în 2011 să ajungă la nivelul mediu european – circa 400 dolari.

Prevederile documentului sunt valabile şi în prezent, după ce părțile așa și n-au reuşit din 2011 negocierea unui nou contract. De atunci părţile semnează anual acorduri adiţionale în care stipulează condițiile de livrare a metanului.

Semnatarii contractului au fost Valeri Golubev, vicepreşedintele Gazprom, şi Ghenadie Abaşchin, preşedintele de atunci al Cărmuirii Moldovagaz. În acelaşi timp, Golubev ocupa şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Observatori la Moldovagaz.

Victor Parlicov, ex-director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică: Principala problemă legată de acest contract este că de fapt transferă responsabilitatea juridică pentru neachitarea gazelor pe malul stâng al Nistrului pe Moldovagaz. Anume acest fapt le permite autorităţilor de la Tiraspol să afirme că nu au datorii față de Gazprom.

O altă prevedere care, potrivit lui Parlicov, favorizează gigantul rus, este clauza că orice litigiu se examinează în baza legislaţiei ruse. Acest punct (7.3 – n.r.) indică şi instanţa de soluționare a eventualelor conflicte – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse. Mai mulți juriști consultați de RISE au sugerat ideea că, pentru un contract de asemenea importanță pentru Republica Moldova, ar fi fost mai potrivită alegerea unei curți neutre de arbitraj din țări precum Franța, Marea Britanie, Austria sau Suedia.

Totodată, potrivit acordului adițional la contract, Moldovagaz este obligată să ia tot volumul de gaze menţionat în document. În caz contrar, dacă devierea e mai mare de 10%, întreprinderea riscă penalităţi de 8% din valoarea metanului neconsumat. Pe de altă parte, depăşirea cu 5% a volumelor agreate lunar se plăteşte conform „preţurilor europene”.

Acordul mai prevede şi încheierea unui contract de livrare a gazelor către Tiraspoltransgaz, o întreprindere din stânga Nistrului care, deşi oficial a fost înregistrată în 2005 în Republica Moldova, nu deţine licenţă de activitate pe piaţa gazelor. În schimb, anul trecut Tiraspoltransgaz a obţinut două licenţe: una pentru importul şi comercializarea engros a gazului lichefiat şi alta pentru importul produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților.

IMPERIUL

Dependenţa Moldovei de Gazprom nu se reduce doar la contractul de import a gazelor. Tot parcursul metanului, de la sonda din Siberia şi până la soba unui consumator casnic din Moldova, este asigurat şi controlat de Gazprom. RISE a documentat şi reţeaua de firme ce administrează transportul, furnizarea şi distribuţia gazului rusesc în Moldova.

În formula actuală, Moldovagaz a fost creată în anul 1999, în baza unei hotărâri de Guvern. Atunci, Gazpromului i-a revenit 50% din capitalul societății (145 milioane de dolari la cursul de atunci – n.r.), Republicii Moldova – o cotă de 35,3%, iar administrației de la Tiraspol – 13,4%. Totodată, executivul de la Chișinău specifica în decizia respectivă că „Ministerul Economiei şi Reformelor, în comun cu Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil, va continua negocierile cu Gazprom în vederea obţinerii acordului acesteia de a deţine pachetul de acţiuni de control în societatea nou-creată”.

Până în prezent, Gazprom și Republica Moldova și-au păstrat intacte cotele de participare în Moldovagaz. Anterior, reprezentanții administrației de la Tiraspol au dus tratative de transmire a cotei sale în administrarea Gazprom.

La momentul crerării, în componenţa Moldovagaz au intrat toate filialele fostului concern Moldova-Gaz, transformate în SRL-uri și subordonate noii structuri.

În prezent Moldovagaz deţine 100% din pachetele de acţiuni la 19 companii, inclusiv 12 societăţi de distribuţie a gazelor, a întreprinderii Moldovatransgaz, care se ocupă de gestiunea reţelei de transport a gazelor, dar şi a Flacara Albastră din Chişinău şi IALG din Străşeni, specializate în servicii în domeniul gazier. La rândul ei, Moldovatransgaz este fondatoare a întreprinderii Transautogaz, iar Bălţi-Gaz la Bălţi-Gaz-Montaj și Realexpres-Gaz din Sângerei.

Oficial, Moldovagaz este fondatoare şi la întreprinderile de distribuţie din regiunea separatistă. În rapoartele anuale din 2008-2009 chiar a indicat că deţine cel puțin 25% în Tiraspoltrangaz, care este fondatoare a şase întreprinderi de distribuţie.

Din 2009, gigantul rus Gazprom a deschis şi o reprezentanţă în Chişinău, al cărei administrator este Ghenadi Abaşchin, fost preşedinte la Moldovagaz în perioada 2002-2007.