DUPĂ „FASCIŞTII” DE LA KIEV, URMEAZĂ ” FASCIŞTII” DE LA BUCUREŞTI

Atacul lansat de un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe rus la adresa Bucureștiului privind o presupusă „rescriere a istoriei” celui de-Al Doilea Război Mondial nu este nici întâmplător, nici singular, ci debutul unei campanii propagandistice care urmărește să descrie România drept un stat revizionist, cvasi-fascist, care ar căuta să rescrie granițele în Europa de Est. Scopul evident al demonizării României este să ofere muniție forțelor pro-ruse din Republica Moldova și separatiștilor din Transnistria și Găgăuzia și delegitimarea măsurilor de apărare pe care le-ar lua România pentru a răspunde militarizării agresive a peninsulei Crimeea și Mării Negre.

Rușilor le place să creadă despre ei că sunt sofisticați și subtili în politica externă, unde încă se bucură de reputația că ar juca șah în vreme ce americanii, simpli și bădărani, ar juca poker. Și atacul lansat de purtătorul de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, la adresa României pare să se înscrie în același joc sofisticat. Ce a spus doamna în cauză? Domnia sa s-a referit la o expoziție deschisă pe 27 ianuarie – care este totodată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului – privind deportarea etnicilor germani din Transilvania în URSS pe care a acuzat-o că ar fi avut „tonuri fățiș antisovietice și antirusești”, punându-se accentul pe condamnarea acțiunilor „crude, inumane” ale „forțelor de ocupație sovietice” față de etnicii germani și lăsându-se în schimb deoparte „fapte pe larg cunoscute care dovedesc vina Berlinului și a Bucureștiului în genocidul evreilor și al țiganilor”. „La ceremonia de deschidere a expoziției (despre deportarea sașilor) nu s-a auzit niciun fel de condamnare a Holocaustului, niciun cuvânt de compasiune pentru evreii români. A fost dat uitării adevărul istoric potrivit căruia listele cu germani care urmau să fie exilați din România postbelică au fost întocmite chiar de administrația românească”, a denunțat Zaharova. În acest mod, a spus oficialul rus, Bucureștiul și-a asigurat reducerea comunității de sași și totodată a comunității maghiare în Transilvania în favoarea populației românești. „Cine, dacă nu în primul rând președintele României, etnicul german Klaus Iohannis, ar trebui să cunoască aceste pagini din istoria recentă a țării sale” a lansat întrebarea în eter Maria Zaharova care a introdus și amenințarea de rigoare precizând că „în aceste zile când este marcată capitularea naziștilor la Stalingrad, Rusia nu a uitat de partea cui a luptat armata română în acele zile”.

Ce avem aici? Avem, mai întâi un a avertisment aruncat ostentativ în fața autorităților române că Moscova știe ce se întâmplă la București și urmărește cu atenție ce se întâmplă aici. „Știm tot ce faceți, avem ochi peste tot”, acesta este primul mesaj pe care rușii au dorit să ni-l transmită. În al doilea rând avem o acuzație deschisă de epurare etnică. Rușii, care i-au deportat pe etnicii germani, acuză autoritățile române că au alcătuit listele cu germanii – dar și cu ungurii – care urmau să fie deportați în URSS. În realitate, nu există nici o dovadă că ar fi existat o acțiune sistematică de deportare a altei etnii cu excepția celei germane, dar rușii, care sunt maeștri la rescrierea istoriei, introduc în mod deliberat deportarea ungurilor pentru a amplifica în mod deliberat tensiuni etnice româno-maghiare care nu există. Vorbim de acuzații de epurare etnică din partea unei puteri care i-a dus pe românii din Basarabia în Kazahstan, ca să punem lucrurile în perspectivă istorică. Cât despre acuzația că românii au făcut listele cu germani, aceasta poate fi adevărată. Întrebarea este însă dacă rușii au cerut astfel de liste

Acuzația fundamentală este însă aceea de negare sau cel puțin de lipsă de sensibilitate față de Holocaust. Să admitem din start că data lansării expoziției despre deportarea germanilor a fost neinspirat aleasă. Holocaustul este unic în istorie și ziua comemorării victimelor Holocaustului ar fi trebuit consacrată exclusiv acestora. Dar, acestea fiind zise, trebuie spus că România a făcut pași enormi către recunoașterea și asumarea vinei istorice a participării la Holocaust, pași pe care Rusia nu i-a făcut niciodată și nici nu îi va face vreodată pentru a-și asuma pogromurile anti-evreiești postbelice. Acuzațiile Rusiei nu au alt scop decât să creeze imaginea unei Românii revizioniste și cvasi-fasciste, când adevărații revizioniști și fasciști se află la Moscova. Acesta ar fi trebuit să fie mesajul de răspuns al Ministerului de Externe al domnului Lazăr Comănescu, nu scuzele penibile pe care le-a emis MAE. Cât despre amenințarea că Rusia nu uită Stalingradul și participarea României la războiul din Est, nu există decât un singur răspuns demn: „România nu uită pactul Stalin-Hitler/Ribbentrop-Molotov”. (autor: Cristian Câmpeanu, sursa:România Liberă)