ISTORIA SECRETĂ A OMENIRII: zeii din mitologia greacă au fost, de fapt, foştii regi ai Atlantidei!

regii Atlantidei

Una dintre teoriile cele mai fascinante ale istoriei vechi a omenirii ar fi aceea că zeităţile menţionate de Grecia Antică nu ar fi altceva decât legendarii conducători (regi) ai tărâmului pierdut al Atlantidei. Istoria Atlantidei este cheia mitologiei greceşti. Nu poate fi nicio îndoială faptul că zeii din Grecia Antică erau ființe umane. Tendința de a atașa atribute divine marilor conducători ai omenirii este una profund implantată în natura umană. Sălbaticii care l-au ucis pe căpitanul Cook în secolul al XVIII-lea credeau că acesta e nemuritor şi că se va întoarce să-i pedepsească. Civilizaţia romană extrem de avansată i-a făcut zei pe împărații lor după ce aceştia au murit. Şi exemplele pot continua.

Cercetătorul Murray, în cartea sa excepţională “Mitologia”, scrisă în secolul al XIX-lea, ne spune următoarele despre “zeii” din Grecia Antică (Atlantida):
“Puterea lor fizică era extraordinară, pământul tremura uneori sub ei” (probabil că erau giganţi);
* “Tot ce făceau erau rapid şi se mişcau prin spaţiu aproape instantaneu” (e posibil să fi avut la dispoziţie obiecte zburătoare extrem de rapide, ca OZN-urile de astăzi);
* “Au fost înțelepţi și au împărtăşit această înțelepciune oamenilor. În plus, ei aveau un simț strict al dreptății, pedepsind crimele în mod riguros și recompensând acțiunile nobile”.
* “Ei aveau forme umane şi, asemenea oamenilor, ei iubeau şi sufereau, dar întotdeauna erau caracterizaţi de cele mai înalte calităţi pe care ne-am putea imagina”.

Conform mitologiei greceşti, zeii locuiau în Olimp. Şi nu e vorba de Munţii Olimp din Grecia (cum mulţi cercetători au presupus), ci chiar de Atlantida. Faptul că e vorba de Atlantida şi nu de o regiune din Grecia, ne putem da seama după ce citim descrierea grădinii Olimpului:
* “Oceanul înconjura acest teritoriu şi era o regiune a minunilor de tot felul” (se cunoaşte legenda că Atlantida era o insulă mare care se găsea în mijlocul Oceanului Atlantic);
* “Pe insulă, în cel mai înalt punct al muntelui, locuia Zeus (regele), în timp ce palatele celorlalte zeități au fost aranjate la platouri mai joase. Aceste zeităţi, inclusiv Zeus, erau 12 la număr: Zeus (sau Jupiter), Hera (sau Juno), Poseidon (sau Neptun), Demeter (sau Ceres), Apollo, Artemis (sau Diana), Hefaistos (sau Vulcan), Pallas Athena (sau Minerva), Ares (sau Marte), Afrodita (sau Venus), Hermes (sau Mercur) și Hestia (sau Vesta)”.

Tradiția greacă a localizat Olimp undeva “în depărtare în vest, în ocean, dincolo de Africa”, “la granița de vest a lumii cunoscute”, “unde soarele strălucea când acesta înceta să mai strălucească în Grecia”. “Grădina Hesperidelor” (un alt nume pentru locuința zeilor) era situată la “limita extremă a Africii”.

Interesant e faptul că cei 12 zei din mitologia grecească se regăsesc şi în alte mituri, ale altor civilizaţii şi popoare. De exemplu, Diodor din Sicilia ne spune că printre babilonieni erau 12 zei ai cerului, fiecare din ei fiind personificat de către unul dintre semnele zodiacale și venerat într-o anumită lună a anului. Hindușii aveau 12 zei primari; scandinavii credeau şi ei în 12 zei, care locuiau în Asgard. Categoric, toate aceste mituri se referă la acelaşi lucru şi acesta ar putea fi reprezentat de cei 12 regi străvechi ai Atlantidei.

În “Naţiunile preistorice”, scriitorul Baldwin scrie următoarele despre istoria Atlantidei: Hyperion, Atlas şi Saturn (sau Chronos) erau fii ai lui Uranus, care domneapeste o mare împărăție, compusă din țări aflate în partea de vest a Mediteraneicuanumite insule în Oceanul AtlanticHyperion l-a urmat pe tatăl său, dar a fost ucis de către titani. Regatul a fost împărţit apoi între Atlas și Saturn Atlas a luat Africa de Nord, cu insulele din Oceanul Atlantic, iar Saturn țările de pe malul opus al Mediteranei până la Italia și Sicilia.

Atlantida a trecut prin patru perioade: perioada de aur, de argint, de bronz şi de fier. Acestea sunt explicate de acelaşi cercetător Murray în lucrarea sa “Mitologie”:“Oamenii au fost bogaţi în epoca de argint, la fel ca în epoca de aur a lui Cronos, trăind în belșug, dar ei îşi doreau inocenţa şi mulţumirea din epocile de la început. În aceste două perioade, ei i-au uitat pe zei, negându-le respectul datorat. A urmat apoi epoca bronzului, o perioadă de conflicte constante şi fapte de violență. Lucrurile s-au înrăutăţit şi mai mult în epoca fierului, când omenirea a devnit slăbită. Astrea, zeiţa dreptăţii, modestiei şi adevărului, s-a retras în Olimp, şi l-a determinat pe Zeus să distrugă rasa umană printr-o mare inundaţie. Întreaga Grecie s-a aflat sub ape, şi doar Deucalion și soția sa, Pyrrha, au fost salvaţi”. Foarte interesant e faptul că această povestire mitologică se aseamănă foarte mult cu potopul lui Noe din Biblie.

Mitologia Greciei este într-adevăr o istorie a regilor Atlantidei. Paradisul grecesc era, de fapt, o referinţă la Atlantida. Prin urmare, statuile, săbiile etc, care “au căzut din cer” și s-au păstrat în temple ale diferitelor state antice de-a lungul Mediteranei, au fost considerate drept cele mai preţioase bunuri ale oamenilor. Teoria modernă ne spune că zeii greci n-au existat niciodată, ei fiind reprezentări ale planetelor, stelelor etc., ceea ce e absurd. Când citim, de exemplu, că Jupiter şi-a bătut soţia şi şi-a aruncat fiul pe fereastră, de aici tragem concluzia că Jupiter a fost un om, în carne şi oase, nu o planetă; cu siguranţă că planetele şi nici spiritele sublimate nu acţionează aşa.

Uranus a fost primul zeu, primul rege al unei mari rase. Cum el se afla la începutul tuturor lucrurilor, simbolul său apărea pe cer. Probabil el reprezenta chiar o rasă ce exista dinainte de Atlantida. El pare să fi fost părintele a trei rase: Titanii, Hekatoncheires și Ciclopii.

Aşadar, în concluzie, putem spune că zeii din Grecia au fost regii Atlantidei:
* Ei nu au fost creatori, ci conducătorii lumii;
* Ei au fost oameni în atributele lor: au avut plăceri, au păcătuit, au dus lupte, au fondat orașe și au civilizat oamenii de pe țărmul Mediteranei;
* Ei locuiau într-o mare insulă din Atlantic;
* Tărâmul lor a fost distrus într-un potop;
* Imperiul lor se extindeau până în Egipt, Italia și malurile Africii.

Secretele lui Lovendal