BANI EUROPENI ÎN BUZUNARELE CORUPŢILOR DE LA CHIŞINĂU?

R. Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene, pe cap de locuitor, dintre toate statele din afara Uniunii Europene. Mai bine zis, a fost, până în iulie 2015, când UE a decis să îngheţe finanţarea pentru R. Moldova. Potrivit şefului Delegaţiei UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola, banii europeni vor ajunge în buget doar atunci când autorităţile de la Chişinău vor fi „capabile să negocieze un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi să soluţioneze criza din sectorul bancar”.

În 2015, UE prevedea pentru R. Moldova o finanţare de 40,7 milioane de euro, în calitate de suport bugetar în mai multe domenii, inclusiv pentru reformarea justiţiei.

Pe de altă parte, experţii Institutului de Politici şi Reforme Europene (IPRE) susţin că fiecare zi de fonduri blocate din partea UE sporeşte riscul ratării unei sume mult mai mari, Moldova riscând să piardă, în 2016, 1,3 miliarde de lei care ar fi putut veni din partea UE, dacă nu obţine cele 850 de milioane de lei planificate şi îngheţate în 2015. Experţii mai susţin că sumele blocate de UE reprezintă tranşele planificate în cadrul programelor de suport bugetar sectorial, sume legate direct de reforme şi acţiuni exacte, finanţate de UE de la un an la altul. Totodată, ratarea tranşelor pentru 2015 plasează Guvernul în imposibilitatea de a realiza majoritatea acţiunilor şi reformelor pentru care R. Moldova ar urma, în 2016, să recepţioneze suport bugetar. „Cerc vicios”, spun experţii.

În consecinţă, reforma justiţiei, sectorul energetic, cu suportul căruia urmează a fi construit gazoductul Ungheni-Chişinău, învăţământul vocaţional, unde era planificat să fie reabilitate 5 centre de excelenţă, dar şi mediul de afaceri din zonele rurale, unde urmează a fi create 2 incubatoare de afaceri şi cel puţin 450 de locuri de muncă, ar fi cele mai afectate.

Riscul ca fondurile străine să ajungă în „buzunare corupte” este inacceptabil de mare
De fapt, nu doar criza bancară şi lipsa unui acord cu FMI fac vulnerabile şansele statului R. Moldova de a accesa suficiente fonduri financiare externe pentru a continua reformele, în condiţiile de austeritate în care se află întreaga societate.

Încă în iulie 2015, un raport al Transparency International avertiza UE cu privire la corupţia din cinci ţări est-europene, printre care şi R. Moldova. Acest fenomen, se spune în raport, împiedică progresul democratic şi subminează perspectivele cooperării economice şi politice cu UE.

Transparency International semnala, după evaluarea numeroaselor instituţii responsabile de prevenirea şi combaterea corupţiei în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, R. Moldova şi Ucraina, că aceste ţări urmează să primească asistenţă din partea UE în valoare de cel puţin 16,6 miliarde USD în următorii cinci ani. În acest context, Transparency International constata că riscul ca aceşti bani să ajungă în „buzunare corupte” este inacceptabil de mare.

Şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, avertiza autorităţile R. Moldova că, „dacă se va constata orice fel de risc precum că banii plătitorilor de taxe europeni, care nu sunt oameni bogaţi, şi că fondurile europene sfârşesc prin a ajunge indirect în buzunarele celor care au cauzat problemele din sistemul bancar, iar aceste probleme nu sunt rezolvate, atunci, cu siguranţă, înseamnă că avem probleme serioase care pot pune în discuţie capacitatea UE de a oferi noi suporturi financiare”.

Pirkka Tapiola a mai precizat că, deşi investiţiile au fost de ordinul milioanelor, fenomenul corupţiei nu a fost eliminat, aşa cum promiteau iniţial guvernanţii, ci continuă să crească.

Tapiola a mai accentuat asupra importanţei conştientizării rolului ajutorului european, or, suportul bugetar este acordat de UE pentru a sprijini reformele din sectoarele-cheie ale ţării, iar lipsa acestora poate încetini mersul reformelor.

„E şi responsabilitatea Guvernului pentru banii pe care îi primeşte din partea UE”
Încă în aprilie 2015, un impresionant grup de ONG-uri semnala într-un Demers public că, în ultimii ani, pentru realizarea obiectivului de integrare europeană, R. Moldova a beneficiat de o susţinere diplomatică, logistică, dar şi financiară considerabilă din partea UE, estimată la sute de milioane de euro. „Practicile pe care le utilizează (partidele de la guvernare, n.r.), nivelul de corupţie, precum şi lipsa transparenţei în luarea deciziilor şi gestionarea fondurilor europene denotă faptul că abordările lor sunt departe de cele europene”, se spune în demersul ONG-urilor din cadrul Platformei „Pentru Europa”, precizându-se că în ultimii ani, sub paravanul integrării europene, autorităţile au încuviinţat numeroase abuzuri, inclusiv la capitolul utilizării fondurilor externe, fapt care nu poate fi asociat procesului de integrare europeană. Atunci, Platforma „Pentru Europa” a solicitat, între altele, ca UE, în calitatea sa de principal donator al R. Moldova şi structură europeană interesată de stabilitate, bunăstare şi democraţie la hotarul său de est, „să instituie un control riguros asupra gestionării fondurilor şi granturilor europene, pentru a nu permite folosirea acestora în alte scopuri decât cele prevăzute în acordurile de finanţare”.

Acum câteva zile, în cadrul unei vizite oficiale la Chişinău, comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, declara într-un interviu pentru DW că „UE oferă bani cu anumite condiţii, pentru nişte proiecte concrete. E vorba, de exemplu, de dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, pentru dezvoltarea rurală, pentru asigurarea cu apă potabilă… Până acum nu am primit vreun semnal că banii ar fi fost folosiţi altfel decât era preconizat. Până la urmă, e şi responsabilitatea Guvernului pentru banii pe care îi primeşte din partea UE”.

Ce a urmat după aceste semnale îngrijorătoare legate de gestionarea fondurilor străine acordate R. Moldova în sprijinul reformelor şi al democraţiei? Sunt sau nu preocupate instituţiile statului de felul în care sunt gestionaţi aceşti bani? Există sau nu corupţie şi cazuri de deturnări de fonduri?

Am apelat Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), pentru a afla dacă există sau nu în gestiune dosare legate de deturnări de fonduri din bani europeni. Responsabili de la CNA ne-au spus că, până în prezent, în Cancelaria instituţiei nu a fost înregistrat niciun astfel de caz.

La Procuratura Generală, ultimul şi, se pare, singurul caz de acest fel a fost înregistrat în 2013, când mai multe ONG-uri erau suspectate de delapidarea unor granturi în mărime de 50 de mii de euro. Pe 3 octombrie 2013, ZdG publica articolul „Fondurile europene din R. Moldova: prin off-shoruri şi firme-fantomă”, în care semnala că un grup de ONG-uri ar fi obţinut şi utilizat în mod fraudulos banii veniţi de la Consiliul Europei, apelând şi la firme-fantomă şi off-shoruri pentru a şterge urma banilor. În 2013, procurorii declanşaseră urmărirea penală a celor implicaţi în acest caz. Am solicitat instituţia în cauză să ne spună ce s-a întâmplat, până la urmă, cu acel dosar. Responsabili de la Serviciul de Presă, citându-l pe procurorul Adrian Popenco, din cadrul Procuraturii Anticorupţie, ne-au spus că, până acum, „cazul se anchetează”, iar cei implicaţi sunt cercetaţi în stare de libertate.

Am solicitat şi opinia Platformei „Pentru Europa” cu privire la suspiciunile de corupţie în gestionarea fondurilor europene, semnalate în demersul public din aprilie 2015. Responsabili pentru relaţia cu presa din cadrul Platformei ne-au spus că acel semnal era legat de faptul că, pe site-ul Guvernului, nu fusese postate informaţii despre un proiect european, cu fonduri extrem de mari, care se referea la democratizare şi transparenţa actului guvernării.

O paralelă: în 2014, la DNA, România, se aflau pe rol 1500 de dosare penale privind fondurile europene.

Ziarul de Gardă