CONGRESUL MONDIAL AL EMINESCOLOGILOR, EDIŢIA a 4-a, CHIŞINĂU

Opera geniului eminescian este factorul nostru primordial în dialogul european şi universal – această idee a dominat lucrările Congresului Mondial al Eminescologilor, care a început , 3 septembrie, la Chişinău. La evenimentul care a avut loc la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) au participat exegeţi din mai multe spaţii culturale, a relatat Mesager.
„Congresul Eminescologilor este un final al sărbătorilor naţionale: Ziua Independenţei şi Ziua Limbii Române. Aici vin eminescologi din mai multe ţări, îşi prezintă rodul cercetărilor. A fost ideea ingenioasă a academicianului Mihai Cimpoi, în principiu am înveşnicit şi ziua de naştere a eminescologului născut pe 3 septembrie”, afirmă Gheorghe Duca, preşedintele AŞM.

Actuala ediţie a Congresului are o temă mai puţin abordată în cadrul eminescologiei: Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Eminescu.

În volumul „Eminescu universalul”, Dumitru Copilu-Copillin a venit cu informaţii inedite. „Astăzi, opera lui Eminescu este tradusă în 79 de limbi şi este cunoscută în 250 de ţări”, a afirmat el.

„Gândirea şi trăirile lui general-umane le-a transmis în aşa fel, încât cine-l citeşte se recunoaşte în ele, și de aici marea lui receptivitate în lume. E unul dintre cei mai accesaţi scriitori pe plan mondial dintre clasicii consacraţi ai literaturii mondiale. Generaţia cu telefonul la ureche l-a citit pe Eminescu, sunt 3 milioane 300 de accesări”, spune Dumitru Copilu-Copillin.

„Eminescu este foarte îndrăgit de italieni, de rând cu alţi mari poeţi universali. E o satisfacţie pentru traducători să-i tălmăcească opera, iar eu sunt prezent la congres pentru a demonstra cum este receptată în Italia”, a declarat  Giuseppe Manitta, traducător, eminescolog, Italia.

„La Cernăuţi, Eminescu a fost şi va rămâne la el acasă. Este stâlpul de boltă al conştiinţei noastre naţionale acolo, la Cernăuţi. Eminescu este pentru noi stea îndrumătoare în lupta pentru revenirea la identitatea noastră, la care atentează în permanenţă toate regimurile care au fost până astăzi”, a menționat Vasile Tărâţeanu, poet, Cernăuţi, Ucraina.

Pe 4 septembrie, Congresul a continuat la Centrul Academic Internaţional Eminescu. Exegeţii au abordat subiecte privind receptarea operei geniului poeziei româneşti în diferite spaţii culturale,au avut  loc lansări de carte, expoziţii de artă plastică inspirată din universul eminescian.

trm.md