EMINESCU, GENERATOR DE CULTURĂ

Expoziția de artă plastică ce include lucrările maestrului Ion Daghi, consacrate celei de a 165-a aniversări de la nașterea poetului Mihai Eminescu, vernisată la Biblioteca Națională din Chișinău, e dovada, fără îndoială, că geniul creator eminescian este şi în prezent un nesecat generator de cultură.
Pe parcursul anilor, s-a afirmat că Mihai Eminescu e mare, apoi a fost denigrat, defăimat, iarăși lăudat când a fost vorba pricopsirii cu niște ordine, medalii sau alte favoruri, în funcţie de conjunctura politică. S-au făcut jocuri politice murdare sub stindardul Eminescu, ascunzându-se niște adevăruri, mizându-se pe ignoranța conaționalilor și încurajând-o. Asemenea, mizându-se pe necunoașterea biografiei și operei poetului-filosof, sau lirosof, în termenul eminescologului Mihai Cimpoi, inclusiv a publicisticii combative de atunci, actuală şi acum, care deranja și mai deranjează unele grupuri sociale.
Valoarea creației lui poate fi desprinsă şi din faptul că Eminescu poseda o conștiință multidimensională. Recentele explorări a conștiinței umane înfăptuite de iluștrii psihologi transpersonali, americanii Ken Wilber, Stanislav Grof ş.a. dovedesc existența conștiinței multidimensionale alcătuite din inconștient, preconștient, conștient, transconștiință, conștiință cosmică. Având o astfel de conștiință (dotată cu structurile corespunzătoare) poetul transcende diferite niveluri de Realitate (conform conceptului transdisciplinarității, formulat de filosoful și fizicianul franco-român Basarab Nicolescu, preluat şi valorificat de către criticul literar Theodor Codreanu ca metodologie a paradigmei transmodernității ), interpretează și transcrie inefabilul. Eminescu îi face părtași la spectacolul cosmic pe cititorii săi, opera-i devenind o imagine a ipostazei divinității în realitatea noastră, transfigurare neegalată până în prezent, în afara oricăror curente ori mode literare, plasându-i opera dincolo de vreme. Cu trecerea timpului, ea devine mai apropiată nouă datorită dobândirii a noi şi noi informații în urma evoluției conștiinței sociale. Asemenea personalități spirituale vin către noi din viitor spre prezent, nu din trecut, cum se întâmplă de obicei, spre a ne ridica conștiința la un nivel până mai ieri insondabil. De aceea, nu orice națiune se poate bucura de avantajul de a avea un poet şi gânditor de anvergura lui Eminescu.
A fost numit Omul Deplin, miracol al culturii românești, de către filosoful Constantin Noica.
Creatorii moderni, pătrunzând esența creației lui Eminescu, la rândul lor, devin generatori de cultură, undele conștiinței eminesciene provocând alte unde de frumos și de gândire. A te conecta la câmpul informațional eminescian e posibil prin talent, prin efort spiritual și multă trudă. Argumentul propus aici e opera lui Ion Daghi. Oare eminesciana plastică nu e un miracol devenit realitate? De peste 30 de ani, Ion Daghi realizează o proiecție fantastică în culori a operei filosofice a lui Mihai Eminescu. Cele 39 de pânze-bujuterii sunt niște trepte în veșnicie ca vârsta lumească a poetului. În momentul de faţă, Ion Daghi lucrează și la un alt proiect de anvergură – „Dragostea și Natura în lirica lui Eminescu”.
Când privești tablourile neobișnuite prin infinitul lor, simți cum îți vin în memorie versurile Luceafărului literaturii românești și parcă le auzi și declamate de către I. Daghi, care poate recita sute de versuri ca o incantație, cu o încântare deosebită.
Ion Daghi se consonează vizual şi muzical cu poezia eminesciană. Nu întâmlător, dumnealui a ilustrat volumele postume ale poetului Victor Teleucă Răsărit de Luceafăr, Mollis Davia, Car frumos cu patru boi precum și volumul lui Theodor Codreanu Eminescu în captivitatea „nebuniei”, monografia În oglinzile lui Victor Teleucă.
Se poate afirma că în opera sa, cu eminesciana lui plastică Ion Daghi a realizat ceea ce au realizat eminescologi ca Rosa del Conte, Svetlana Paleologu-Matta, Mihai Cimpoi, Theodor Codreanu, Nicolae Georgescu ş.a. în exegeza lor asupra operei lui Eminescu.
De aceea orice expoziție cu lucrările acestui artist plastic se bucură de succes, la fel ca și cea din Biblioteca Națională.

Dumitru Gabura