DODON CREDE CĂ DUMNEZEU I-A PUS MÎNA PE CAP

Maria Herța

Să ne amintim, cum în perioada alegerilor locale din 2011, un sobor de preoți din Chișinău, supuși canonic Patriarhului Rusiei, îl binecuvîntau pe I. Dodon să devină Primarul Chișinăului. Rugăciunile preoților nu l-au ajutat atunci pe Dodon. Majoritatea chișinăuenilor l-au votat pe D. Chirtoacă ca Primar General al Chișinăului. Iată că și acum, în pragul noilor alegeri parlamentare, Dodon folosește religia, credința electoratului în Dumnezeu, pentru a rămîne deputat în Parlamentul R. Moldova. Marea inițiativă a lui Dodon, este aducerea icoanei preacuviosului Serghei de la Radonej, care e deja purtată prin unele localități basarabene, de unde, speră că vor aduce voturi partidului său, stîngii politice proruse din R Moldova, nostalgice după imperiul sovietic.. Mai mult decît atît, și Patriarhul Kiril de la Moscova , i-a binecuvîntat inițiativele. Să mai zică cineva că unitatea lumii ortodoxe cu lumea politicului nu fac un tot întreg chiar în plin secol XXI. Altfel spus, istoria ne demonstrează faptul că preoții și politicienii mereu s-au susținut reciproc. Preoții binecuvîntează politicienii, iar politicienii se țin de preoți. Să revenim la istoria Războiul Doi Mondial, cînd arhiepiscolul creștin german l-a binecuvîntat pe Hitler, cu rugă către Dumnezeu, ca Germania să învingă. Tot atunci, arhiepiscolul englez se ruga lui Dumnezeu ca Anglia să învingă Germania. Pe cînd religia ambelor țări era aceiași, deci și Dumnezeul lor era același – unic. Așadar, preocuparea acelor arhiepiscopi din trecut vizavi de cea a patriarhului Kiril, de astăzi, e aceiași politică—geopolitică, suprapunerea politicului cu religia. La Moscova, patriarhul Kiril, are mare onoare și trecere la președintele autoritar Putin, la fel, cum Putin este binecuvîntat și curățit duhovnicește de patriarh. Chiar și gîndurile lor, geostrategice și politice, coincid–și unul, și altul fac totul pentru a reînvia fosta urss. Patriarhia Rusă, mereu, a avut grijă de credincioșii săi din acest teritoriu. Pentru marea credință în Dumnezeu, Patriarhul Rusiei l-a decorat și pe fostul autoproclamat de la Tiraspol, Smirnov, născut în Orientul Îndepărtat al Rusiei, și trimis pe meleagurile noastre, pentru a apăra interesele Rusiei. Susținerea dintre preoțime și politicieni este reciprocă , deoarece au nevoie unul de altul, la fel cum au nevoie și de slujitorii ori cozile de topor din fostele republici unionale. Acest contract umbros ori tacit, dintre ei, este un suport plauzibil pentru ambele părți. Precum vedem, lucrurile nu prea mult s-au schimbat în istorie. S-au schimbat unele ideologii politice, dar legătura dintre preoțime și politicieni rămîne. Indiscutabil, atît politicienii cît și preoțimea au nevoie de susținerea maselor. Supușenia religioasă și indulgența maselor sunt binevenite și pentru politicieni. N-am nimic contra confesiunelor religioase, vorba vine, ,,fiecare cu Dumnezeul său” Alta e, că politicienii contează mult pe sprijinul religiei și al preoțimii. Pentru ei, scopul final este contopirea religiei cu politica, masele fiind duse subtil spre supușenie oarbă. Dacă idolul socialiștilor, zis și comuniștilor, Ulianov-Lenin, ura de moarte Biserica, apoi socialiștii, moldoveniștii-stataliștii lui Igori Dodon, reflectă pe deplin natura dualistă a marxism-leninismului. La începuturi, Lenin, mai apoi ,,odraslele lui ideologice,, distrugeau bisericile și lichidau preoțimea, ca, tot aceste ,,odrasle,, acești ”nepoți ai lui Lenin”, flămânzi de putere , să restaureze biserici și mănăstiri. Marele paradox:restaurarea lăcașilor sfinte nu se făcea pe banii comuniștilor, care au distrus, dar din banii adunați de la pensionari ori din pensile mici ale enoriașilor, concomitent, tot ei, închinîndu-se idolului Lenin prin depuneri de flori la monumentele lui. Dacă Dodon ,cu socialiștii săi, depun flori lui Lenin, înseamnă că sunt de acord cu acțiunile antihriste ale lui Lenin. Dacă slugitorii Bisericii lui Dumnezeu, îl susțin în companii electorale pe Dodon, înseamnă că sunt de acord cu spusele și acțiunile lui Dodon. E bine că se aduc niște icoane valoroase, prin mijlocirea cărora, credincioșii își mai curăță din păcate. Fiecare ,în parte, alege ce-i convine. Mai rău este atunci, cînd ni se întunecă mințile, iar prin intermediul icoanelor ni se bagă politica cu substrat de atragere a electoratului . Toate ,,fițuicile,, socialiștilor ne spun deschis că Icoana adusă de Dodon, poartă genericul ,,Preacuviosul Serghie un simbol al Unității Moldovei și Rusiei,,, iar aducerea acestei icoane, nu poartă o misiune pur bisericească, ci are o conotație cu rezonanță politică. În declarațiile lor de presă se prefigurează ,,marea lor soluție, pentru viitorul Republicii Moldova: prin aducerea acestei icoane, să subînțelegem că Rusia e stăpîna pămîntului moldovenesc…,, După ei, Dodon și slugitorii Bisericii promoscovite, ar fi calea adevărului, iar marele adevăr, se află doar la Moscova…