UCRAINA – Revoluția română, PLAN B

UCRAINA - Revoluția română, PLAN B
În noaptea de duminică spre luni, protestatari naționaliști ucraineni au dărâmat statuia lui Lenin din Harkov, după o amplă manifestație de protest contra influenței muscovite în Ucraina. Acest ultim eveniment din criza care devastează statul vecin, se aseamănă cu momentul post-revoluționar din primăvara lui 1990, când statuia liderului comunist din Piața Presei Libere din București a fost luată de pe soclu. Totodată, criza din Ucraina oferă un posibil scenariu în legătură cu ce s-ar fi întâmplat dacă Revoluția din 1989 ar fi eșuat.

Revoluția ucraineană a început în februarie 2014, cu protestele de pe EuroMaidan, îndreptate contra regimului prorus, condus de președintele Viktor Ianukovici. Nemulțumirea cetățenilor țării vecine s-a îndreptat către influența Rusiei în politica internă a Ucrainei și față de refuzul lui Ianukovici de a se apropia de UE, menținând în același timp o relație strânsă cu Kremlinul.

Conflictul a escaladat rapid, Guvernul a căzut și a fost înlocuit cu unul provizoriu. În același timp, mișcările separatist au început să escaladeze. Prima mișcare secesionistă s-a produs în Crimeea, peninsulă care s-a dezlipit de Ucraina pentru a trece în martie în componența Federației Ruse printr-un referendum contestat de autoritățile de la Kiev și de Occident.

Succesul Crimeei a încurajat mișcări separatiste în estul ucrainean, dominat de o populație prorusă, fapt ce a dus la agravarea crizei Ucrainene. Autoproclamate republici Donețk sau Lugansk au cerut independența, refuzată de Kiev, și astfel a izbucnit un război între forțele separatist și trupele armate ucrainene. Ultimul bilanț al conflictului arată faptul că peste 3000 de persoane și-au pierdut viața în luptele din estul Ucrainei.

Deși în septembrie Kievul și insurgenții proruși au semnat un armistițiu, făcând un prim pas spre pace, situația rămâne tensionată, acest ultim gest al ucrainenilor pro-europeni fiind un exemplu în acest caz.

Decembrie 89 vs EuroMaidan

Atât Revoluția ucraineană cât și cea română au avut un factor comun și anume nemulțumirea față de regim. Protestele, fie că au fost în EuroMaidan, fie că au fost în Piața Universității, au dus la evenimente sângeroase și la pierderea de vieți omenești. Într-un scenariu în care evenimentele din 1989 nu ar fi dus la schimbarea regimului, ceea ce s-ar fi întâmplat în Ucraina s-ar fi putut întâmpla și în țara noastră.
Populația s-ar fi împărțit în două tabere, cei pro-regim și cei care doreau schimbarea. Eventuala implicare a armatei în conflictul dintre cele două tabere ar fi dus la o criză similară cu cea care devastează statul vecin, în care pierderea de vieți omenești ar fi fost inevitabilă. Din rândul populației, s-ar fi putu ridica lideri, exact așa cum s-a întâplat în estul prorus, care să mobilizeze oameni în jurul lor, creându-se astfel „republici populare” cu pretenții de autonomie și independență. Luând cazul peninsulei Crimeea, unde populația majoritar rusă a declanșat o mișcare de secesiune ce a avut ecou și în rândul populației maghiare din această țară, care a cerut ulterior autonomie, am fi putut asista și la o astfel de mișcare în Ținutul Secuiesc, alimentând posibilitatea unui stat separatist în interiorul țării, profitând și de instabilitatea teritorială general.

Dărâmarea statuii lui Lenin

Dărâmarea statuii a fost punctul culminant al unei manifestații ce a reunit zeci de persoane duminică după-amiază în acest al doilea oraș ca mărime din Ucraina, printre care ultrași naționaliști ai unui club de fotbal local.

După două ore de muncă cu polizoare, aceștia au reușit să taie picioarele statuii cu o înălțime de 8,50 de metri, ce a fost trasă apoi de pe piedestal cu un cablu, în aclamațiile mulțimii.

De la destituirea în luna februarie a președintelui prorus Viktor Ianukovici, soarta statuii a fost o chestiune de dispută în acest oraș de 1,5 milioane de oameni, situat în partea de est a țării, dar în majoritate fideli Ucrainei, chiar dacă limba rusă este dominantă.

Conflictele sângeroase au început totodată să se intensifice în Ucraina, iar luni, în Donețk trei civili au fost uciși. Luni dimineaţa, la ora locală 10 (10.00, ora României), „situaţia era foarte tensionată în oraş, iar detonări ale unor tiruri cu armament greu şi salve puteau fi auzite în mai multe cartiere”, afirmă primăria din Doneţk într-un comunicat.

ziuanews.ro