MOLDOVA, RUSIA ȘI GEOPOLITICA ÎN PRESA INTERNAŢIONALĂ

moldova-rusia-tiraspol

Anastasia Costişanu

Ruşii au temeri întemeiate cu privire la Parteneriatul Estic (PE), deorece acesta va afecta comerţul cu vecinii săi

Experţi, academicieni şi jurnalişti din întreaga lume s-au întâlnit, pentru zecea oară, cu Vladimir Putin şi miniştrii săi în nordul Rusiei, în apropierea lacului Valdai. În cadrul forumului anual, numit Clubul Valdai, conducerea de vârf a Rusiei are posibilitatea să-şi consolideze PR-ul la nivel global. Acest forum nu a fost o campanie PR de succes: în ultimii ani, cea mare parte a presei internaţionale a adus critici Kremlinului.

Însă în acest an discuţiile au adus un plus de valoare imaginii Rusiei, scrie Charles Grant pentru Centrul de Reforme Europene. „Putin a avut un mesaj clar pentru lumea din afară: sistemul politic din Rusia începe să se deschidă, cel puțin la nivel local. De asemenea, el a vorbit paşnic despre SUA. Numai cu privire la problema relațiilor Rusiei cu țările vecine Ucraina și Republica Moldova, Putin a părut – audienței occidentale – oarecum dur”, scrie autorul. Dificultăţile economice, opoziţia surprinzător de puternică de la alegerile locale din septembrie şi consensul cu Statele Unite privind armele chimice din Siria sunt relevante pentru abordarea mai moale a Kremlinului.

Război rece între Rusia şi UE?

Ruşii au temeri întemeiate cu privire la Parteneriatul Estic (PE), deorece acesta va afecta comerţul cu vecinii săi. Charles Grant scrie că Putin a spus în cadrul Clubului Valdai că bunurile UE vor invada țările Parteneriatului Estic, ceea ce însemnă că Ucraina și Republica Moldova vor renunţa la bunurile produse pe piața rusă, iar Moscova ar fi obligat să ia măsuri de protecție. „Ruşii au dreptate atunci când spun că UE ar fi trebuit să depună mai multe eforturi pentru a discuta cu ei impactul PE”, afirmă Charles Grant.
Publicaţia rusă Pravda titrează „Între Rusia şi UE este un război rece?”, menţionând că acesta este afirmaţia europarlamentarului polonez Jacek Saryusz -Wolski. Citând dintr-un interviu publicat în ziarul Polska Times, Pravda scrie că deputatul consideră că „războiul rece dintre Rusia și Uniunea Europeană poate dura lungă perioadă de timp”, datorită incompatibilităţii dintre cele două, iar Ucraina şi Moldova mai au la dispoziţie o lună pentru reflecţie.
Deputatul consideră că Europa ar trebui să dezvolte mecanisme de protecţie pentru țările din Europa de Est și să minimalizeze influența Rusiei asupra alegerii lor. Un exemplu de sancţiuni ar fi înăsprirea regimului de vize sau soluţionarea anumitor conflicte prin intermediul mecanismelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului. „În cazul în care Gazprom foloseşte gazul ca o armă politică, compania ar trebui să fie pusă legal sub acuzaţie”, spune deputatul Jacek Saryusz-Wolski.

Gazprom a ratat trei evoluții importante ale pieței

„Gazprom se confruntă cu acuzaţiile de monopol din Partea UE, cu scăderea cererii în Europa, cu ameninţarea creşterii pe piaţa internaţională a gazului de şist şi cu creştere a concurenţei interne”, scrie New York Times (NYT). În 2008, Gazprom ocupa locul patru în lume la capitolul capitalizarea pieţei, cu 288 miliarde de dolari, după Exxon Mobil, PetroChina şi General Electric, iar acum aceasta reprezintă peste 100 miliarde. „Criticii spun că Gazprom a ratat trei evoluții importante ale pieței – revoluţia americană a gazului de şist, piața chineză în creștere și creșterea la nivel mondial în sectorul gazului natural lichid”, scrie publicaţia. Rusia deţine doar 5% din piaţa mondială a gazului natural lichefiat şi concurează cu o serie de producători din SUA, Qatar, Australia şi Canada pentru a activa pe piaţa asiatică în creştere.
Totodată, ţările membre UE îşi interconectează piaţa energetică, suminând importanţa regională a companiei, iar în Europa de Est, Ucraina îşi diversifică sursele, printre care se numără UE şi un posibil contract cu compania americană Excelerate Energy. „Gazprom s-ar putea diviza într-o companie de conducte și o serie de companii de producție, să deschidă piața și să încurajeze mai multe investiții străine, crescând astfel producția, reducând prețurile și păstrându-şi cota pe piața europeană. Dar interesele politice și comerciale din jur
Gazprom nu ar permite o liberalizare radicală. Singura alternativă ar fi ca Gazprom să crească în mod semnificativ veniturile printr-un contract la un preț competitiv, dar pentru un volum mare cu China şi să ajungă la un acord cu Kremlinul să crească ușor prețurile interne”, scrie NYT.

Conflictul transnistrean

Agenţia rusă de ştiri Ostkraft anunţă conferinţa internaţională care va avea loc în Germania la sfârşitul lunii octombrie, cu privire la consolidarea încrederii în procesul soluţionării conflictului transnitrean. „Conferinţa, ca de altfel şi vizita reprezentantul special pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei, Antje Leendertse, mai devreme în această lună confirmă faptul că Germania nu va renunţa la controlul asupra situaţiei regionale.
Mai mult, Berlinul nu are încredere în instituțiile europene și încearcă să pună în aplicare unele inițiative, fără ajutorul instituțiilor UE”, scrie agenţia de ştiri. Totodată, Ostkraft opinează că cel mai probabil Germania va avea ai mult succes decât Preşedinţia ucraineană a OSCE, dat fiind că cel mai aşteptat eveniment al conferinţei este întâlnirea lui Eugen Şevciuk cu Iurie Leancă.

EVZ.ro