IOAN VASIU : VERSURI

vasiu

DE CE-AI PLECAT, MAESTRE PAUNESCU ?!
(se împlinesc în curând trei ani de la moartea lui)

De ce-ai plecat, Maestre, prea devreme
Şi ne-ai lăsat mai singuri şi mai trişti ?
Acum, când ţara fără tine geme,
Încă puţin puteai să mai rezişti.

De ce-ai plecat discret, pe ne-aşteptate,
Şi ne-ai lăsat pe toţi cu plânsu-n gât ?
Va fi mai frig în suflet, pe-nserate,
Şi fără tine ne va fi urât.

De ce-ai plecat, Maestre-n plină toamnă,
Lăsând în noi durere şi pustiu ?
Se pare că viaţa ne condamnă
Să pierdem geniile prea timpuriu.

De ce-ai plecat, Maestre, prea devreme
Şi nu ne-ai spus că ţi se face rău
Şi ne-ai lăsat poezia-ţi să ne cheme
Când ni se face dor de glasul tău ?…

SCRISOARE

nu ţi-am mai scris de multă vreme mamă
sunt tot aşa de tânăr cum mă ştii
simt uneori cum visul se destramă
în cuibul dimineţilor târzii

pădurile s-au pregătit de nuntă
şi-mi îndulceşte-odihna umbra lor
parcă te văd şi-acum, aşa căruntă
ştergând din ochii mei întâiul nor

amurgul iar îmi bate în fereastră
şi-mi spune că-i atâta de târziu
în fructul ce se coace-n urma noastră
şi-n satele ce încă mă mai ştiu

sălbatec curge anotimpu-n casă
şi greierii-s făloşi că sunt săraci
parcă te văd şi-acum aşa frumosă
îngenunchind prin holdele de maci…

HERALDICĂ

într-un sat de şes – să nu te miri –
răsfoind iubirea ca pe-o carte
mama-şi duce poala cu-amintiri
şi nu ştie unde s-o deşarte

printre stropi de ploi târzii
încleştându-şi mâinile pe coasă
tata taie toamna în felii
şi-o împarte pruncilor la masă

pe cărări ştiute de la munţi
turmele flâmânde se coboară
numai ei, părinţii mei cărunţi,
sunt făloşi că nu au timp să moară…

NOAPTE ALBĂ

harbuzul dimineţii îmi strepezeşte gura
alung melancolia şi plâng în urma ei
cu ceaiul neodihnei îmi limpezesc dantura
şi-atârn după ureche modestul meu condei

dau stolului de gânduri permisul ca să zboare
spre locurile unde demult nu am mai fost
când luna-ncercănată se duce la culcare
ca-ntr-o romanţă veche ce-o ştim toţi pe de rost

în ceaşcă zaţul negru s-a închegat şi-i rece
lămâia insomniei zadarnic o mai storc
mai trece încă-o noapte şi multe vor mai trece
ca frunzele pe ape ce nu se mai întorc…

CÂND PLOUĂ

când plouă
cuvintele încolţesc
mărşăluind
ca nişte oşteni
credincioşi
spre poligonul
memoriei
pe masa de lucru
cresc muşuroaie
de speranţe
şi deodată
în podul casei
încep să cânte
greierii

când plouă
ferestrele mute
se aud melcii
făcând dragoste

CĂRĂRI DE DOR

de-atâta iarnă-mi vine să m-ascund
între poeme pân` la primăvară
să beau paharul nopţii pân` la fund
şi-n zori să-l umplu cu iubire iară

îmi înfloresc la tâmple ghiocei
îi simt de-o vreme însă nu îmi pasă
şi-un stol de vise zburdă-n ochii mei
iluminând cărările spre casă

în geamul dinspre ziuă bat ninsori
suspină coala albă-n palma dreaptă
mi-e dor amarnic, parcă tot mai dor,
de cei ce-n sat mă strigă şi m-aşteaptă

IOAN VASIU

Curriculum vitae

Ioan Vasiu s-a născut la data de 4 ianuarie 1949, în comuna Periam din judeţul Timiş, fiind al treilea copil al familiei Victor şi Valeria Vasiu.
Şcoala generală şi liceul le-a urmat şi absolvit în comuna natală şi din acea perioadă datează şi primele încercări literare , unele dintre poeziile sale fiind adeseori afişate la gazeta de perete a instituţiei de învăţământ sau recitate la serbările organizate de şcoală. Pentru că nu a reuşit la examenul de admitere la Facultatea de Filologie din Baia Mare, în vara anului 1967, când a terminat liceul, a fost încorporat în armată, în luna februarie a anului 1968. Stagiul militar l-a satisfăcut la Oradea şi Cluj, trecând în rezervă în vara anului 1969. Ca militar în termen, a avut marea bucurie de a-şi vedea prima poezie tipărită într-o publicaţie. Poezia purta titlul simplu „Pace” , fiind publicată în paginile ziarului editat de Ministerul Apărării Naţionale, de atunci.
După armată, s-a angajat ca bibliotecar în cea mai vestică localitate a ţării, comuna Beba Veche, şi timp de trei ani şi-a continuat studiile, la fără frecvenţă, reuşind să se specializeze în biblioteconomie şi dialectologie, la Timişoara şi Braşov. În paralel a început să colaboreze la mai multe publicaţii din ţară, după ce a debutat în paginile revistei literare Orizont din Timişoara, în noiembrie 1970. Poeziile, reportajele şi însemnările sale au văzut lumina tiparului în revistele România Literară, Flacăra, Luceafărul, Tribuna (Cluj-Napoca), Vatra (Târgu-Mureş), Orizont (Timişoara), Transilvania (Sibiu), Argeş (Piteşti), Familia (Oradea), Contemporanul, Opinii culturale şi Ritmuri hunedorene (Deva), Confluenţe (Oraviţa), Reflex (Reşiţa), LitArt (Târgu-Mureş), dar şi în paginile unor ziare precum Scânteia, Scânteia tineretului, Drapelul roşu (Timişoara), Zori noi (Petroşani), Flamura (Reşiţa), Târnava (Târgu-Mureş), Cuvântul liber (Deva), Călăuza (Deva), Lugojul (Lugoj), Informaţia Orăştiei şi Palia Expres (Orăştie) şi altele. O bună şi fructuoasă colaborare a avut şi cu Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului (SLAST) condus de Ion Cristoiu. Între anii 1983-1985 a participat la trei turnee de documentare ale Cenaclului „Confluenţe” la Galaţi, Miercurea Ciuc şi Iaşi, cenaclu ce funcţiona pentru tinerii scriitori, pe lângă SLAST.
Atât înainte de 1989, cât şi după 1990, Ioan Vasiu a absolvit mai multe cursuri de jurnalistică şi a obţinut importante premii la prestigioase concursuri literare de poezie şi reportaj, organizate la Sebeş, Timişoara, Deva, Piatra-Neamţ, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureş şi Sighetu-Marmaţiei.
Debutul editorial s-a produs în anul 1973, când un grupaj de poeme semnate de Ioan Vasiu a fost inclus în Caietul de poezie al Editurii Eminescu, tipărit în urma celui dintâi concurs de debut organizat de binecunoscuta editură din Bucureşti.
Alte lucrări publicate: „Câmpiile de germinare”, versuri, Editura Litera Bucureşti, 1984; „Vis cu ochii deschişi”, versuri pentru copii, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988; „Refluxul iubirii”, versuri, Editura P.C.Graf, Deva, 1994; „Bolnav de poezie”, 2012, versuri, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, „Aruncând cu pietre după vânt”, 2012, versuri, Editura Emma, Orăştie, „Caligrafii sentimentale”, însemnări şi reportaje, Editura Emma, Orăştie, 2013. De asemenea a apărut în volumele colective „Planeta cărbunelui”, reportaje, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984 (în colaborare); „Călătorie spre izvoare”, antologie de reportaje, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986 (în colaborare); „Flori pentru mama”, antologie de poezii închinate mamei, Editura Emia, Deva, 1997 (în colaborare).
Ioan Vasiu este prezent cu date biografice şi referiri la creaţia sa literară în paginile unor dicţionare tipărite în ultimii ani, printre care: „500 debuturi literare” – istoria debutului şcolar al scriitorilor români (1820-1980), Tudor Opriş, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1991; „Mic dicţionar al literaturii pentru copii”, Graţian Ordean, Editura Sigma Plus, Deva, 1998; „Personalităţi hunedorene”, Maria Razba, Biblioteca Judeţeană Hunedoara, Deva, 2000; „Orăştie – Enciclopedie”, Petru Baciu, Editura Corvin, Deva, 2001 şi „Radio Timişoara – o istorie vorbită”, Corneliu Faur, Editura Artpress, Timişoara, 2005; „Personalităţi române şi faptele lor 1950-2000”, Constantin Dârţu, Editura StudIS, Iaşi, 2011.
Începând cu toamna anului 1990 şi până în anul 2008 a fost corespondent pentru judeţul Hunedoara la Radio Timişoara, unde aproape zilnic a transmis relatări despre evenimentele, întâmplările şi faptele oamenilor din perimetrul hunedorean. Timp de doi ani, între 1994-1996 a fost şi redactor în cadrul Studioului de Televiziune 3TV Deva, unde a realizat emisiunea interactivă, de mare interes, având ca generic „Invitaţii Orăştiei”. Din luna martie 1993 şi până în aprilie 1996, Ioan Vasiu a fost redactor şef al publicaţiei, cu apariţie lunară „Informaţia Orăştiei”. Din noiembrie 1996 şi până în prezent este redactor şef al săptămânalului „Palia Expres”, care deţine la ora actuală recordul de a fi cea mai longevivă publicaţie din judeţul Hunedoara. Unele dintre poeziile sale au fost puse pe note de compozitorii George Grigoriu, Laurenţiu Profeta, Ioan Popa şi Ion Nicorescu.
Împreună cu Marcel Haţegan, mai tânărul său coleg de redacţie, Ioan Vasiu a încercat să grupeze în jurul publicaţiei pe care o conduce pe cei mai talentaţi creatori de literatură din „oraşul Paliei”. Aşa s-au pus bazele Cenaclului Palia Expres, un adevărat laborator de creaţie.
O altă implicare în viaţa spirituală a localităţii care l-a „adoptat” şi la care ţine atât de mult, a avut loc în primăvara anului 1996, când Ioan Vasiu a obţinut licenţa şi a pus bazele primului studiou de radio privat din Orăştie – Radio COLOR – al cărui prim director a fost şi care emite şi astăzi pe frecvenţa de 90,3 Mhz – FM.
În anul 2013 Liga Scriitorilor Români i-a acordat un premiu, la secţiunea poezie, pentru volumul intitulat „Bolnav de poezie” tipărit în 2012. Pentru meritele sale deosebite, pentru implicarea sa în problematica Orăştiei, Ioan Vasiu a primit mai multe diplome şi medalii din partea autorităţilor locale, a unor instituţii şi organizaţii nonguvernamentale.