ESTE SAU NU REPUBLICA MOLDOVA UN ”PROIECT TEMPORAR”?

rep-moldova

Liderii celor mai importante partide politice din Moldova tratează cu optimism cei 22 de ani de independenţă a ţării. Președintele Republicii, Nicolae Timofti a venit la monumentul Ștefan cel Mare și Sfânt însoțit de premierul Iurie Leancă și omologul său român, Victor Ponta, aflat într-o vizită oficială la Chișinău
La eveniment a participat și Comisarul European pentru Energie, Guenther Oettinger. Vlad Filat a depus flori împreună cu democratul Marian Lupu.
În opinia preşedintelui Partidului Democrat, Marian Lupu, proiectul Republica Moldova nu este unul temporar. “Este un stat afirmat pe plan internaţional şi pe intern în pofida unor probleme existente teritoriale’’, a declarat Lupu.

„Faptul că 22 de ani a dus la formarea conştiinţei statale, naţionale, ne simţim ca un popor. Este o perioadă care ne-a confirmat încă o dată că proiectul Republica Moldova nu este unul temporar. Este un stat afirmat pe plan internaţional şi pe intern în pofida unor probleme existente teritoriale”, a precizat preşeditele PD.
„De atunci noi am început să construim statul independent Moldova. Am cunoscut lucruri bune, însă avem şi probleme nerezolvate. Cea mai importantă este diferendul transnistrean. Nimeni nu poate să conteste că suntem o ţară, să ne modernizăm, ne transformăm într-o ţară europeană”, a spus şi liderul PLDM, Vlad Filat.
Marți, publicția ’’Timpul’’ de la Chișinău publică un articol care vorbește despre ’’dușmanii independenței’’. Printre acestia se numără fosta conducere a Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, Sovietul Suprem al URSS, dar și elita comunistă din viitoarea Republică Moldova (membrii CC al PCM), precum și deputații rusofoni, deznaționalizați, din Parlamentul Republicii Moldova. Mulți dintre aceștia s-au implicat apoi în acțiunile separatiste din 1992 din Transnistria și au participat la privatizarea economiei Republicii Moldova, devenind mari afaceriști (de tipul clanului Smirnov și Maracuta din Transnistria).
Există însă dușmani ai independentei Republicii Moldova și în momentul de față? Presa îi arată cu degetul pe comuniștii conduși de Vladimir Voronin, care ar dori să subordoneze țara intereselor Moscovei, prin aderarea la Uniunea Eurasiatică inițiată de Vladimir Putin. Cu argumente asemănătoare, presa comunistă îi acuză pe actualii lideri prooccidentali că vor să subordoneze țara interselor UE și ale SUA, prin Acordul de Asociere care ar urma a fi parfat, la Vilnius, în aceasta toamnă.
Tot astfel ar putea fi considerat un ’’dușman’’ al independenței Republicii Molodova și fondatorul Stratfor, George Friedman, care scria, la un an după venirea la putere a prooccidentalilor la Chișinău: „Ce este Moldova? Există un consens asupra a ceea ce nu este-o provincie a României. Dar ce este ea acum? Ce înseamnă să fii moldovean? Există naţiuni fără stat, precum kurzii. Moldova este un stat fara naţiune. Existenţa Moldovei capătă sens dacă ea este parte a unui întreg, fie el România sau URSS. Uniunea Sovietică nu mai există. Romania este inca aici. Nu este o soluţie perfecta şi multi moldoveni nu o vor accepta, dar este o soluţie.’’
Pe de altă parte, Matthew Rojansky, directorul adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie, făcea în mai 2013, chiar în incinta Ambasadei SUA la București, declarații ce ar putea fi atribuite ușor unui oficial rus. ’’Unirea Moldovei cu România este şi ea periculoasă şi de speriat. Două milioane de oameni în plus cu drept de vot, care nu au trăit şi nu sunt obişnuiţi cu România, ar schimba toată politica ţării. Dacă România şi Rusia se pot reconcilia pe modelul Polonia-Rusia s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria şi atingerea unui compromis durabil.’’ Să fie Rojansky un ’’susținător’’ al independentei Republicii Moldova?
Dincolo de aceste semne de întrebare, este limpede că Republica Moldova se află într-un moment decisiv al apropierii de Vest. Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius va da un verdict în acest sens. Aici poate fi parafat Acordul de Asociere la UE și Tratatul de liber schimb aprofundat cu UE. Alături de liberalizarea regimului vizelor, toate acestea vor însemna primul mare pas către integrarea în spațiul economic din care face parte și România, un pas către aplicarea acelui ’’Tratat de fraternitate şi integrare între România şi Republica Moldova’’ propus de diplomatia Romana la inceputul anului 1992, cu putin timp inainte de izbucnirea conflictuilui din Transnistria.
Articolul I al proiectului de tratat arăta (cf. Adrian Năstase, Romania dupa Malta, vol. 8): ’’România şi Republica Moldova îşi vor întemeia relaţiile pornind de la premisa că poporul român este unul şi indivizibil şi că dezvoltarea lui optimă se poate realiza într-un spaţiu comun al etnogenezei sale, în afara oricărei divizări artificiale. În consecinţă, ele sunt hotărâte să acţioneze în direcţia restabilirii unităţii politice, economice şi culturale, în conformitate cu dorinţa şi voinţa legitimă a cetăţenilor celor două state.’’
Iar Articolul V stipula: ’’Părţile au hotărât să creeze, treptat, o comunitate economică de natură să asigure libera circulaţie, pe teritoriul lor, a mărfurilor, serviciilor, forţei de muncă şi capitalurilor.În acest scop, Părţile decid că, începând din ziua intrării în vigoare a prezentului Tratat, teritoriul lor constituie o singură zonă a liberului schimb de mărfuri şi servicii. Într-o a doua etapă, pe măsura realizării integrării economice, ele vor forma o uniune vamală, desfiinţând taxele vamale între cele două Părţi, armonizând sistemul lor vamal faţă de terţi şi asigurând un control vamal unic. Ele vor desfăşura acţiuni coordonate în raporturile cu Piaţa Comună, Asociaţia Economică a Liberului Schimb şi alte organisme economice şi financiare internaţionale.
Articolul VII: ’’Părţile vor acţiona, treptat, pe măsura realizării integrării lor economice, pentru a înfăptui, împreună, convertibilitatea deplină şi a trece la folosirea monedei unice. În acest scop, ele se vor sprijini, reciproc, în susţinerea pe plan internaţional a valutelor lor şi vor armoniza cursurile lor valutare. De asemenea, cele două Părţi vor favoriza schimburile monetare, vor crea o bancă de emisie comună, bănci comerciale comune şi filiale ale acestora, societăţi comune de asigurări şi alte instituţii bancare şi financiare.’’
Pentru ca Articolul XIII sa precizeze că: ’’ Prezentul Tratat nu este îndreptat împotriva intereselor altor state.’’
Momentul Vilnius poate fi hotărâtor pentru realizarea unora dintre obiectivele acestui proiect de tratat din urmă cu doua decenii. Reacția Moscovei este pe măsura și poate fi observată în încercările de a provoca un răspuns dezechilibrat al Chișinăului la provocările liderilor transnistreni, răspuns care să discrediteze Republica Moldova în ochii Occidentului. La aceasta se adaugă șantajul economic la care se poate deda Rusia.
Pozitia SUA a fost precizata in mesajul transmis de secretarul de Stat John Kerry cu ocazia aniversarii de pe 27 august: „Așteptăm cu nerăbdare încheierea unui acord de asociere cu UE, care va promova reforme politice și economice și va spori oportunitățile pentru cetățenii moldoveni”, se precizează în mesajul postat pe site-ul Ambasadei SUA la Chişinău.
În urmă cu trei ani, George Friedman scria: „Moldova este o ţară care are nevoie de două explicaţii. Ce fel de ţară este Moldova şi de ce ar trebui ca acest lucru să preocupe pe cineva? Am ajuns în Modova gândindu-mă că ştiu răspunsul la a doua întrebare. Am plecat de acolo nesigur pe ambele răspunsuri.”
Se pare că apropierea Republicii Moldova de UE oferă un raspuns la prima întrebare, iar acest lucru preocupă tot mai mult Moscova.

Sursa: cotidianul.ro