ILIE VĂLUŢĂ ŞI CRIZANTEMELE SALE

ilie-valuta

Inima tot bate lin,
Legănată-n melodii;
Interpretu-i omul fin,
Expresiv în feerii.

Se ştie bine că pentru un om de creaţie noţiunea de zi de odihnă, concediu sau vacanţă este doar simbolică, precum şi noaptea pentru el este tot zi, luminându-se fie de la stelele sau luna de pe cer, fie de la licuricii din grădină, lumânarea sau becul electric. Un om de creaţie făureşte şi atunci când merge pe drum sau într-un mijloc de transport în comun, iar gândurile-l duc în lumea invizibilă pentru alţii, dar vizibilă doar de dânsul. La botez, cumetrie, nuntă şi înmormântare omul de creaţie tot meditează, ca la momentul potrivit să ia un petic de hârtie şi să aştearnă în fugă cele năzuite în mintea lui „ciudată”. Un om de creaţie poate citi sau fredona o melodie şi gesticula, mergând pe drum şi privind cu indiferenţă la cei din jur, ca purtarea lui să fie apreciată neobişnuită, dacă nu chiar nebunatică. Chiar şi când doarme omul de creaţie visează lucrări inedite, ca trezindu-se din „somnul iepuresc” la miez de noapte sau în zori de zi să-şi transpună visul în viaţă. Despre Omul de creaţie muzicală Ilie Văluţă am auzit cu zeci de ani în urmă, iar numele său l-am citit ani în şir pe subtitrele numeroaselor emisiuni televizate şi afişe de teatru, spectacole muzicale şi diverse manifestări cultural-literare, Să-l văd însă „în carne şi oase” mi-a fost dat în casa bunului său prieten şi coleg de creaţie, distinsului om de cultură, scriitorul, regizorul şi editorul, Vasile Căpăţână. Era într-o zi de duminică, zi de vară când orăşenii îşi părăsesc lăcaşele lor de la bloc, evadând din urbea noastră la umbra stejarilor din pădure, la un picnic. Pentru ei duminica e zi de odihnă, pentru oamenii de creaţie Ilie Văluţă şi Vasile Căpăţână o zi obişnuită de muncă creativă, meditând în doi cu ce-şi pot bucura invitaţii la o nouă şedinţă a Cenaclului Literar-Muzical IDEAL, sub oblăduirea ultimului. Vorba e că la fiecare lansare de carte de poezii Ilie Văluţă caută cu migală şi inspiraţie să compună un cântec după textul protagonistului seratei şi să-l interpreteze chiar dumnealui în cadrul şedinţei Cenaclului IDEAL. Am avut şi eu emoţii plăcute când la serata mea de creaţie, organizată de acelaşi Vasile Căpăţână, să-l aud pe Ilie Văluţă interpretând un cântec pe versurile mele spicuite de autorul melodiei din cartea Dragoste şi Credinţă. Şi nu ne-ar fi de mirare dacă-ntr-un timp relativ apropiat îl vom vedea pe compozitorul Ilie Văluţă şi c-un CD de cântece pe versurile sărbătoriţilor de la IDEAL. Astăzi publicul Cenaclului IDEAL nici nu-şi poate imagina şedinţa lui fără participarea compozitorului şi interpretului Ilie Văluţă, susţinut de fiicele sale, distinsele cântăreţe Diana şi Viorica Văluţă, mai mult, şi de către nepoţelul său drag Săndel, care a păşit cu dreptul în lumea fermecătoare a cântului pe urmele bunicului său. Dinastia Văluţă este pe bune ca o crizantemă într-o grădină frumoasă şi mirositoare de flori. Cine nu şi-ar dori să le vadă şi să le asculte cu drag pe Diana şi Veronica Văluţă, posesoarele „Crizantemei de Aur” de la Festivalul de Romanţe de la Târgovişte şi „Crizantemei de Argint” de la Festivalul omonim de la Chişinău, laureate ale unor concursuri internaţionale şi republicane de romanţe şi pe junele Sandu, care culege primii muguri de premii la concursurile locale. Şi chiar dacă perii cărunţi de pe capul şi bărbia lui Ilie Văluţă vorbesc despre nişte ani bogaţi de viaţă, în viaţa de toate zilele şi pe scenă Domnia Sa se simte ca un brav haiduc tânăr, zdravăn şi plin de forţă fizică şi creativă, cântând şi dansând ca-n anii cei năzbâtioşi ai frumoasei tinereţi. Deşi este un om simplu şi retras din fire, bravul artist Ilie Văluţă a evoluat cu curaj şi succes şi cu renumita Loredana Groza la Palatul Naţional „Nicolae Sulac” şi cu cântăreţul şi compozitorul Octavian Mândruţă de la Bucureşti, un mare şi fidel prieten al Cenaclului Literar-Muzical IDEAL, în cadrul şedinţelor lui şi alături de cei mai populari cântăreţi de pe meleagul nostru basarabean. Graţie harului simplităţii şi comunicabilităţii, mediul creativ artistic l-a apropiat pe compozitorul Ilie Văluţă de cei mai valoroşi poeţi nu numai de la noi, dar şi de peste Prut. Versurile poeţilor Grigore Vieru, Anatol Ciocanu, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu, Dumitru Matcovschi, Vasile Căpăţână, Nina Josu, Lidia Grosu, Vlad Halipli, Gheorghe Bâlici, Tudor Gorgos ş.a. au fost aşternute cu acurateţe pe gama muzicală într-o ambianţă armonioasă cu notele ei. Este o bucurie şi pentru poeţii bucureşteni George Călin şi Vasile Groza ca versurile lor să prindă cânt şi să fie interpretate de autorul melodiilor, compozitorul Ilie Văluţă. Şi aşa cum nu este poet contemporan ca să nu-i citească şi să se inspire din clasici, aşa nu există nici compozitor ca să nu-şi onoreze creaţia sa şi cu poeziile înaintaşilor noştri cărturari. Şi romanţele lui Ilie Văluţă pe versurile lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Octavian Goga se cântă şi se ascultă cu multă dragoste sufletească. De creaţiile harnicului şi neostenitului compozitor Ilie Văluţă au beneficiat şi regizorii: Constantin Brehnescu din Iaşi, Vasile Hariton din Constanţa, Laurenţiu Budău din Bacău, Valentin Dobrescu din Botoşani, Maria Mierluţ din Târgu-Mureş şi alţii, care şi-au înzestrat spectacolele lor cu muzica chişinăuianului nostru. În faţa pianului şi a microfonului, cu degetele pe claviatură şi cu peniţa în mână, Domnia Sa scrie compoziții muzicale la spectacole TV, muzică vocală și instrumentală în emisiunile şi concursurile televizate, muzică pentru copii. . Peste 80 de spectacole pentru teatrele de păpuşi şi dramă din Republica Moldova şi România poartă semnătura compozitorului Ilie Văluţă. Studiile obţinute la specialitatea dirijat cor academic la Institutul de Stat al Artelor „G. Musicescu” din Chişinău îi oferă artistului Ilie Văluţă posibilitatea nu numai să creeze şi să-şi interpreteze melodiile sale, dar şi să dirijeze acolo unde cer circumstanţele. Fiind fidel Companiei „Teleradio-Moldova”, unde munceşte cu sârg din 1985 în calitate de regizor de sunete, Ilie Văluţă nu ratează momentul ca să fie prezent şi să-şi bucure prietenii, cunoscuţii, publicul larg de ascultători cu noi creaţii la diverse manifestări culturale şi, evident, la concursurile naţionale şi internaţionale, unde de fiecare dată se învredniceşte de laurii binemeritaţi. Un creştin adevărat se mulţumeşte cu puţinul pe care-l are, fiindu-i recunoscător Bunului Dumnezeu pentru toate. Compozitorul, regizorul, dirijorul şi interpretul Ilie Văluţă nu aleargă după valori materiale. El este un gospodar sadea cu casă, grădină, vie şi livadă, cu fructe şi legume cultivate de mâinile sale dibace şi c-un pahar de vin pe masă, zămislit tot de dumnealui, dar valoarea morală, spirituală totdeauna o aşază-n capul mesei, altoind acest gust dulciu, plăcut şi săţos şi frumoasei şi iubitei sale familii Văluţă: fiicelor Diana şi Veronica, ginerelui Sergiu Bantoş şi nepoţeilor Sandu şi Cristi, care cu toţii păşesc în ritm cadenţat pe gama muzicală dirijată de bunul tată şi bunic, distinsul om de cultură Ilie Văluţă. Domnia Sa este ca un floricultor profesionist care sădeşte şi îngrijeşte crizantemele sale aurii cu o inflorescenţă mare şi bogată. Şi nu în zadar „crizantemele” sale Diana şi Veronica Văluţă pe bune au cucerit „Crizantema de Aur şi de Argint” la prestigioasele Festivaluri de Romanţe de la Târgovişte şi Chişinău. Dinastia Văluţă este o mare bucurie şi mândrie nu numai pentru „familia muzicală” a artistului Ilie Văluţă, dar şi pentru întreg neamul românesc, pentru întreaga noastră cultură naţională.

Ion CUZUIOC