CRUCEA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC. RUSIA NE FURĂ ŞI CRUCILE DIN BASARABIA

crucea-mantuirii

Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Rusia ne fură şi crucile din Basarabia (foto: mncbasarabia.org)

M. BÂTCĂ

Rusia ne fură şi crucile din Basarabia. Crucea Mântuirii Neamului Românesc, din Nisporeni, R Moldova, a ajuns pe mâinile Patriarhiei Ruse, care i-a schimbat numele în Crucea Mântuirii Neamului.
Totul, prin intermediul subordonatei Mitropolii a Moldovei. Monumentul a fost donat aproape acum doi ani românilor basarabeni de familia Dohotaru, din Oneşti, judeţul Bacău, iar fondurile pentru lucrările de instalare au fost colectate de la cetăţenii care şi-ai dorit un simbol al românismului pe teritoriul Republicii Moldova. Ridicată ca un simbol al identităţii româneşti, pe un deal în imediata vecinătate a localităţii Nisporeni, Crucea Mântuirii Neamului Românesc a ajuns obiect al unei tranzacţii nebuloase, la finalul căreia noul proprietar, Mitropolia Moldovei, a avut iniţiativa schimbării numelui monumentului, scrie cotidianul Timpul de la Chişinău. “Modificarea ar fi una plină de semnificaţii, de vreme ce din titlul obiectivului ar urma să dispară cuvântul „Românesc”, ceea ce adaugă, implicit, un element de tensiune degringoladei identitare din R. Moldova, întreţinută de anumite cercuri de interese obscure”, continuă publicaţia amintită.
“Fiind solicitat să comenteze evenimentul, unul dintre iniţiatorii proiectului, Veaceslav Ţâbuleac, directorul postului de radio Vocea Basarabiei, a declarat că întreţinerea Crucii Mântuirii Neamului Românesc era prea costisitoare, de aceea a fost nevoit să o predea Episcopiei de Ungheni (n.red. – a Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse). Mai şocantă mi s-a părut explicaţia pe care o face dl Ţâbuleac excluderii termenului “Românesc” din denumirea oficială a monumentului: „Crucea niciodată nu a fost un simbol al românismului, pentru că cei mai mulţi bani au fost colectaţi de la oameni de afaceri şi nu de la cetăţenii simpli” – scrie şi directorul de la Timpul, jurnalistul Constantin Tănase.
“Chiar aşa, domnule Ţâbuleac? Până aici am ajuns? Dar cum rămâne cu discursul dumneavoastră, rostit pe data de e 28 august 2011, la inaugurarea Crucii când aţi declarat, citez „…astăzi, pe această frumoasă colină a Nisporenilor, se săvârşeşte una dintre cele mai semnificative zidiri creştine ale Domnului nostru Iisus Hristos din ultimele şapte decenii în Basarabia – Crucea Mântuirii Neamului Românesc”? Să nu aibă nimic în comun românismul cu …Neamul Românesc? La fel de şocantă mi s-a părut şi recomandarea dlui Ţâbuleac „să nu încurcăm naţionalismul cu creştinismul”…
Şi, totuşi, nu mă grăbesc cu concluziile. Aştept de la dl Ţâbuleac o explicaţie mai clară Am acest drept, fiindcă la înălţarea acestei Cruci a contribuit şi familia mea, şi publicaţia TIMPUL. Am contribuit nu pentru înălţarea unei Cruci a Mântuirii pentru mântuirea …unui neam abstract şi fără nume, ci a NEAMULUI ROMÂNESC. Răsfoiesc lista donatorilor din excepţionalul album „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” (cu subtitlul „Monument al unităţii şi demnităţii noastre naţionale”) şi dau acolo de nume de persoane care au donat 1 leu, 2 lei, 3 lei ş.a.m.d. şi ştiu cu certitudine că aceştia, scoţând ultimul leu din buzunar, l-au dat anume pentru mântuirea Neamului Românesc.
Reacţia ambasadorului României, Marius Lazurcă
“Înainte de toate, găsesc straniu faptul că cei care au decis acest transfer – dacă acest transfer s-a produs – nu s-au consultat cu Mitropolia Basarabiei. Or, cei care, ca mine, au fost prezenţi la ceremonia de sfinţire, îşi amintesc faptul că evenimentul s-a desfăşurat sub tutela spirituală a Patriarhiei de la Bucureşti, în prezenţa a doi mitropoliţi români, Înalt Preasfinţii Petru şi Teofan. Însuşi Preafericitul Daniel, Patriarhul României, a binevoit să adreseze celor prezenţi salutul şi binecuvântările sale arhiereşti. Felul în care s-a construit Crucea şi cum s-a desfăşurat sfinţirea indică faptul că „proprietatea” ei morală e infinit mai importantă decât proprietatea juridică. Indiferent cine ar fi fost, din punct de vedere juridic, proprietarul acestui monument, el nu ar fi avut nicidecum dreptul moral să îl înstrăineze fără acordul explicit al tuturor donatorilor, în primul rând, fără acordul generoasei familii Dohotaru din Oneşti, iniţiatorii acestui proiect”,a declarat ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, intervievat de Timpul.
“Am putut atunci (2011) afla că postul de radio „Vocea Basarabiei” s-a plasat în fruntea eforturilor de mobilizare a resurselor în vederea realizării acestei ctitorii. Şi, într-adevăr, mulţumită „Vocii Basarabiei” şi altor entuziaşti, s-a pornit o subscripţie publică de mari dimensiuni, graţie căreia fondurile necesare construcţiei au fost adunate şi utilizate cu promptitudine. Îmi amintesc foarte bine intensitatea atmosferei acelor zile, străbătute de bucuria celor dedicaţi ridicării, nu unui monument oarecare, ci unei Cruci, aşezate simbolic la malul Prutului, sub braţele căreia să se regăsească toţi românii. Îmi vine greu să cred că întreg simbolismul Crucii de la Nisporeni poate fi înlăturat sau tranzacţionat în taină”, a continuat ambasadorul Marius Lazurcă.
Crucea Mântuirii Neamului Românesc
Duminică, 28 august 2011, în oraşul Nisporeni, R. Moldova, a avut loc ceremonia de inaugurare şi sfinţire a complexului “Crucea Mântuirii Neamului Românesc”. Proiectul a fost iniţiat cu ani în urmă şi adus la final cu bunăvoinţa Domnului şi prin contribuţia numeroasă şi generoasă a populaţiei din Republica Moldova şi România, anunţa, atunci, Radio Vocea Basarabiei.
Primul eveniment – slujba de sfinţire a Crucii, a Capelei, a Clopotniţei şi inaugurarea oficială a Complexului – a început în jurul orei 16.00, în Dealul Zghihara, înălţime care domină Nisporenii dinspre răsărit. Cel de-al doilea va avea loc pe stadionul din localitate, la ora 20.00 şi va consemna momentul solemn de Aprindere a Luminilor Crucii, urmat de un concert.
Invitat să participe la slujba de sfinţire, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a binecuvântat în această misiune pe ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, PS Corneliu, Episcop al Episcopiei Huşilor.

Ziua veche.ro