LUMINIŢA CIUBOTARU: PENIŢA NĂZDRĂVANĂ

Ciubotaru Luminita

Aa

A ajuns Andrei acasă
şi s-a aşezat la masă,
acum pixul va lua
şi frumos va scrie a
în arici, în albinuţa,
și în numele Anuţa-
asta este sora sa,
ea tot ştie-a scrie A.

Ăă

ă e foarte necesară
la final, când scriu afară
şi la mijloc de cuvânt:
pălării, flăcăi, pământ…

Doar cu ă la început
vreun cuvânt n-am cunoscut.

Ââ

Cânt, român, cântar, zâmbim…
â din a noi folosim
doar în miez de rădăcină,
doi de î(â) e în îngână.

La-nceput şi în final
î din i, nu e banal,
î din i şi â din a
ambii au menirea sa.

Vezi, să-i potriveşti precis,
Nu ai teamă de prefix:
reîntors, neîntinat…
mânios, nedescântat…

Bb

Bobocel balonul bate
bombardându-l pe Ipate.
Bobocel de-acuma ştie
B de mână cum se scrie
şi-l învaţă pe Ipate:
– B e în balon şi-n bate,
doi de B în Bobocel,
în Ipate nu-s de fel.

Cc

Cic-ciric fărâme cere,
vrăbiuţa în tăcere
le culege grijulie,
cine le aduce ştie.

Este micul Ciuboţel,
(încă nu ştiaţi de el?),
cică, ştie să citească,
cum pe c să-l folosească
în căpriță, câine, cută,
ceas, cercei, ciupercă, ciută…
Dar voi ştiţi acest secret?
Nu zici ce de-i scris caiet.

Dd

Doarme Doru după dâmb,
în vis duce un druc strâmb,
poartă vrea din el să facă
şi s-o pună pe toloacă,
dar din somn s-a deşteptat-
„unde-i drucul?” s-a-ntrebat…

Vă mai spun, că Doru ştie-
numele-i cu D se scrie-
multe sunt cu D cuvine:
dor, delfin, duminici, dinte…

Ee

Eugen e eminent,
e la lecţie atent,
el, în numele lui, ştie
e de două ori se scrie,
în echer, în elefant
şi nici unul în savant.

Şi-n Elena doi de E,
ştiţi Elena cine e?
E frumoasa din poveste,
dar şi-a lui mămică este.

Ff

E un Făt-Frumos Fănel,
face tumbe fel de fel-
la dejun el lapte bea,
la prânz – lapte cu fidea.
Laptele iubeşte el
de aceea-i frumuşel.

Lui Fănel încă-i mai place
cu cuvântul să se joace:
fluturi, frunză, farfurie…
cu F-ncepe să se scrie.

Gg

Gheorghe-i un ghiduş glumeţ,
game cântă îndrăzneţ,
de năzbâtii este gata
cu-al său frate şi cu tata.

Îi zic: „Hai şi ne-om juca,
gâşte-gâşte, ga-ga-ga!”
Gheorghe fuge să le prindă,
ele se ascund în tindă…
Mic e Gheorghe, însă ştie
al său nume cum se scrie,
G de mână mult îi place-
două coarne mari el face.

Hh

Lasă Horia hârleţul-
gata, s-a lăsat îngheţul,
va lua curând lopata,
vine iarna-dezmăţata.
Horia habar nu are,
harnic e şi e în stare
viscolul să huiduiască
lângă poartă să-l oprească…

Însă, Horia mai ştie
ce cuvânt cu H se scrie:
har, halva, hipopotam,
haz, havuz, hârtie, ham…

Ii

Ionică intră-n apă.
i-i-i-i-i! un chiuit îi scapă-
primăvară-i, apa-i rece,
dar ieduţu-o să se-nece,
mic, nu ştie să înoate,
vrea să sară, dar nu poate.

Ionică îl ajută-
iată, iedul iarăşi zburdă.
Ionică bine ştie:
ied, Ion cu i se scrie.

Îî

Să găsim Î în cuvinte –
nu ne-ncearcă, nu ne minte,
la-nceput şi în final
stă, precum pe pedestal,
de auzi în mijloc î,
e de-acum astfel de â,
(â din a, dar nu-i scofală,
cred că nu-i mare greşeală)
Îngeraş, îndemn, înalt,
înălţat, îndurerat…

Jj

De-a mijatca Jan se joacă
cu băieţii pe toloacă,
dar nu-i place să mijească,
vrea pe dânsul să-l găsească.
Şi când toţi s-au adunat
singur nu s-a numărat:

– Un-doi, un-doi
am plecat la joc de joi,
doi-trei, doi-trei
amijeşte tu de vrei.

Jan şi-acum mai stă ascuns,
să-l găsească nu s-au dus.

Kk

K e-o literă străină,
dar nu poartă nici o vină,
de aceea încercăm
şi pe ea s-o învăţăm:
kiwi, karatist, kenaf,
kilometru, kimograf,
kami, kana, kinescop,
kievean, kinetoscop…

Ll

Leo lebede pictează,
lângă ele-un lup veghează,
surioara îl întreabă:
– Lupul lebăda nu papă?
Nu ai frică, ele-noată,
să le prindă n-o să poată…

Să găsim cu L cuvinte:
luntre, lumânare, linte,
lan, lăcustă, liliac,
licurici, lumină, lac…

Mm

Mihaiela-nvaţă-a scrie
şi pe Mura o îmbie:
– Uite-aici am scris eu „mama”,
să nu murdăreşti, ia seama,
mai scriu: munte, măr,mişcare,
mască, medic, monstru,mare…
Care este, ai văzut,
litera de la-nceput?

Nn

Fânul Nicuşor adună,
o să plouă, de-acum tună,
nu trecu nici un minut
ploaia a şi început.
Nicu ud până la piele,
stropii a lăsat să-l spele
şi sărind într-un picior,
caută cuvinte: nor,
negru, noapte, nasturi, nu…
Să continui acum tu!

Oo

E Onache supărat-
o oiţă i-a scăpat
din ocol, s-a dus să zburde,
be-e-e! Onache o aude,
paşte pe ogor cuminte,
el se joacă în cuvinte:
ou, omidă, ochi, ochios,
oleandră, oră, os…

Pp

Pavel prinde peşti la baltă,
pluta lin pe apă saltă:
– Poate-i ştiucă sau caras!
Unghiţa în sus a tras,
şi rămâne fără plută,
s-a prins de o gheată ruptă.

Iar cuvinte „prindem” noi
ce încep cu P: plec, ploi,
plapumă, pistol, papară,
parașută, plasă, pară…
Şi cu P-n final: scop, rup,
cap, dulap, chip, întrerup…

Qq

Q e foarte complicată-
literă împrumutată,
ea pe pagini de „chimie”
şi de „fizică”-o să fie,
când un pic vei fi mai mare,
în clasele superioare.

Rr

Râde Radu de Rodica,
i-a pus piedică surcica,
fata s-a rostogolit,
pe Răduţ l-a-nveselit.

Tot râzând, n-a observat
că şi el s-a-mpiedicat,
acum nimeni nu mai râde,
doar surcica le surâde:
– Fără rost vă supăraţi,
vrăbii nu mai număraţi.

Cu R ce cuvinte ştiţi?
Nu doriţi să le numiţi?
Rană, rupe, rar, coral,
rac, român, recrut,rural…

Ss

La scăldat Sorin s-a dus,
soarele străluce sus,
stropi de-argint prin aer saltă:
– O-o-oh, ce bine e la baltă!

Arşiţa o răcoreşte
şi Sorin cu drag citeşte:
Surioara sare sus,
Sanda sare-n sup-a pus.

Şş

Astăzi şapte ştrengărei
în costum de şoricei
au sosit la carnival.
Mai erau aici, la bal
patru şoimi, doi peşti mascaţi
şi-o duzină de piraţi.
Colo, uite, o puştoaică
dichisită ca şerpoaică.

Alfabetul toți îl ştiu
şi cu Ş cuvinte scriu:
şase, şură, şef, şosete,
şal, şopârlă, şoim, şarete…

Tt

Toderică toba bate,
se aude hăt, departe,
suflă Tinu în trompetă,
iar Titel în clarinetă,
tropăind tot din picioare-
uite ce orchestră mare!
Numai Toma ia aminte,
cu T caută cuvinte:
tavă, tanc, topor, trăsneşte,
talie, tractor, tiveşte…

Ţţ

Ţică pune-n lanţ căţelul
c-a gonit din ţarc viţelul,
Cuţu-i trist că-i pedepsit,
mu-u-u! din ţarc s-a auzit.
Viţeluşul s-a întors,
pe căţel din lanţ l-au scos.

Ţică temele-şi învaţă,
scrie:ţine, ţară, ţaţă,
ţinte, ţol, ţugui,ţăran,
ţeastă, ţap, ţânţar,ţigan…

Uu

Ulea usturoiul udă,
cald e, fruntea îi asudă,
nu mai plouă, de o lună
nourii nu se adună.

Soarele de sus se uită,
straturile el sărută
cu înfierbântate buze,
sorbind vlaga de pe frunze.

Ulea din furtun stropeşte
şi cuvinte noi găseşte:
urs, umbrelă, ulcioraş,
umed, umbră, uriaş…

Vv

Vlad, Vichentii, Valentina
îngrijesc cu drag grădina-
sapă, pomii văruiesc,
vara florile prăşesc,
toamna frunzele adună,
iar când clopoţelul sună
intră-n clasă şi citesc,
azi în carte V găsesc:
vulpe, varză, vânător,
veveriță, vrăjitor…

Ww

W fusese o străină,
azi acasă-i şi-n română,
sunet more-i al ei nume-
aşa-i cunoscută-n lume.
Împreună s-o citim,
în cuvinte s-o găsim,
watt,wigwam ,wow,wattormetru
web, wolfram, witz,webermetru…

Xx

Xenia cu xilofonul,
Alexei cu saxofonul
cântă piese muzicale
cu interpretări vocale.

Iar Roxana pixul scoate
şi tot copie din carte
exerciţii şi probleme
să răspundă mâini la teme.

Noi îl căutăm pe x:
lexic, toxic, luxuri, fix,
exerciţiu, a tixi,
taximetrist, a îmbâxi…

Yy

Y – auzim „i grec”,
cred că vrea să înţeleg
că din Grecia-i venit
şi la noi s-a oploşit.

Stă-n cuvintele străine
ce la noi primite-s bine,
limba să ne-mbogăţească.
Cine vrea să le găsească?
Yoga,ytriu, yement,yală,
yorc, yen, yard,yuan, yucca…

Zz

Zina zidul zugrăveşte,
Zoia zeamă pregăteşte,
mătură Zorin zăpada
să elibereze strada,
căci aşteaptă azi să vie
pe Zânel în ospeţie.

Vor zburda, se vor juca
şi apoi vor învăţa-
Z vor scrie, vor citi:
zale, zornăieşte, zi,
zare, zâmbet, zodii, zice,
ziarist, zid, zimbru, zece…

Vocabular
kami – . (la japonezi) Nume generic dat spiritelor, forţelor şi fenomenelor supranaturale.
kana – Semn silabic în scrierea japoneză
karatist – (sport) Persoană care face karate; karateka. pl. -işti. /karate + -ist.
KENÁF – Plantă din estul Indiei, bogată în fibre. (cf. engl. kenaf)
kilometru – . Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 1000 de metri (km).
kimograf Aparat folosit pentru înregistrarea grafică a mişcărilor unor organe interne (stomac, intestin etc). 2 Aparat pentru înregistrarea sunetelor vorbirii.
kinetoscop – Aparat cu ajutorul căruia se poate reconstitui o mişcare, privind printr-o lupă imagini fotografice care se succed repede.
kiwi – Pasăre acarinată din Noua Zeelandă şi Australia, pe cale de dispariţie, înaltă de cea 30 cm, cu ciocul lung şi ascuţit, uşor curbat, care nu poate zbura
watt – (fiz.) Unitate de măsură a puterii electromagnetice, egală cu puterea care corespunde schimbului de energie sau lucrului mecanic de un joule într-o secundă (W). scris şi wat.
wattormetru – (electr.) Contor pentru măsurarea în waţi-oră a energiei electromagnetice care trece printr-un circuit.
web – . (inform.) Sistem hipermedia care permite accesul la internet.
webermetru – (tehn.) Instrument pentru măsurarea variaţiei fluxului magnetic.
wigwam – 1 Cort de piele, colibă a indienilor din America de Nord. 2 Sat alcătuit din astfel de locuinţe.
witz – Capacitate a fanteziei de a face asociaţii ciudate între elementele cele mai disparate, mai eterogene sau de a disocia elemente care nu pot exista disparat. Joc al imaginaţiei.
wolfram – (chim.) Element chimic, metal tranziţional extrem de refractar şi deosebit de rezistent la atacul acizilor, care se prezintă sub formă de pulbere de culoare cenuşie-neagră
wow – interj. Exclamaţie care exprimă mirarea, surprinderea, admiraţia.
yală – încuietoare a unei uşi, a unui sertar etc. fabricată dintr-un aliaj special de alamă, cupru etc, în mecanismul căreia este montat un zăvor (semi)automat; broască de siguranţă.
yard – . (metr.) Unitate englezească de măsură pentru lungime, egală cu 0,914398 m(yd). pl. yarzi.
yen (fin.) Unitatea monetară principală a Japoniei. pl. yeni.
yeoman – (în Anglia) 1 (în Ev.Mediu timpuriu) Nobil de rang inferior la curtea regală engleză. 2 (în trecut) Ţăran care deţinea în proprietate pămîntul pe care îl lucra singur
yoga – 1 (filos.) Şcoală filosofică indiană cu o tradiţie deosebit de veche, evoluată dintr-un sistem filosofic brahmanic, ce urmăreşte adîncrrea cunoaşterii eului în scopul eliberării
york – Nume dat unei rase de porci de culoare albă, cu pielea roşie şi cu părul rar, cu urechi mari, creată în Anglia; porc care face parte din această rasă.
ytriu – . (chim.) Element chimic, metal tranziţional, cu proprietăţi asemănătoare lantanidelor, care cristalizează în sistemul hexagonal şi se găseşte în natură sub formă de combinaţii
yuan – subst. (fin.) Unitatea monetară a Chinei..
yucca (bot.) Plantă lemnoasă monocotiledonată din familia liliaceelor, cu tulpina scurtă, ramificată, cu frunzele lungi grupate în smocuri, cu florile mari, albe sau roz.