„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” CERNĂUŢI 2012

cernauti

În data de 9 septembrie, la Cernăuţi a avut loc cea de-a XXIII-a ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”, organizată la iniţiativa Societăţii pentru Cultură Românească „M. Eminescu”. Programul a cuprins, o întâlnire cu scriitori şi oameni de cultură, precum şi o expoziţie de carte la sediul societăţii din Cernăuţi, depunere de flori la monumentul lui Mihai Eminescu, iar începând cu ora 12:00, în sala de spectacole a Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină, s-a desfășurat un spectacol artistic.
În cadrul spectacolului, oaspeții sărbătorii printre care Președintele Consiliului regional Cernăuți – Mihail Gainiceru, au rostit alocuțiuni apoi un din partea Președintelui CJ Suceava Cătălin Nechifor, pentru toți românii din Nordul Bucovinei, l-a adus consilierul Ioan Abutnăriţei. Tradițional mulți lideri de Asociații, scriitori și oameni de artă au făcut cunoscute mai multe informații din domeniile de activitate în care activează.
Un moment inedit a fost acela în care a fost aprobat de către public, cu unanimitate de voturi, ca limba română să fie declarată oficial limbă regională în Ucraina, un drept pe care l-a câştigat mai repede comunitatea rusă.
În spectacol au cântat cei mai buni interpreţi din zonă printre care și rapsodul Nicolae Mintencu, tinerii interpreți care își fac sau și-au făcut studiile în România Ilie Caraș și Alexandru Tărâțeanu, precum şi oaspeţi din România printre care, o tânără dar mult promițătoare voce – Laura Erhan din Suceava și șeful Centrului pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale din cadrul Centrului Cultural Bucovina, cunoscutul interpret – Călin Brăteanu.
Corul „Fiii Arboroasei”, dirijat de părintele Vasile Pojoga, a fost ca de obicei la un nivel înalt atât în prezență cât și în interpretare . Publicul a reacţionat emoţional la cântecele şi poeziile despre limbă şi neam. Au fost rostite mai multe discursuri emoţionante care au fost apreciate de sală. Ca de obicei dincolo de tonul specific atmosferei sărbătoreşti, s-a pus accentul şi pe unele aspecte nu tocmai fericite ale vieţii comunităţii româneşti din Ucraina.
Dar este nevoie ca toate societăţile culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, într-o tot mai deplină unitate, să militeze practic pentru menţinerea şi exprimarea valorilor românești şi, în primul rând, pentru păstrarea şi folosirea limbii române. Orice demers cultural al societăţilor culturale româneşti trebuie să-şi facă drept cel mai înalt ţel menţinerea identităţii româneşti în nordul Bucovinei.