NOSTALGIA PUTINISTĂ BATE DEMOCRAŢIA

Herta maria

Maria Herţa

Când ating democraţia lui Putin nu fac descoperiri de Americi.
Sistemul putinist de guvernare se developează singur chiar şi prin puţinul ce mai iese la suprafaţă. Zilele acestea mass-media ne dă ştirea că liderul de la Kremlin scade în sondaje—ruşii se cam satură de el.
E şi firesc să se întâmple aşa ceva, atunci când ţi se urca „caşa în piept” de-atîta putere şi iubire de sine. Atunci, când setea pentru puterea absolută îţi usucă şi minţile, oamenii încep a se „sătura” de tine şi de „binele tău”.
Chiar prin acest sondaj Putin este antenţionat că e timpul să-şi mai tempereze din poftele sale autoritare şi aroganţa „fratelui mai mare”, să mai coboare în popor, să mai traverseze pe jos acele multe cătune ruseşti în care nici vântul nu mai are puterea să sufle…
Va înţelege Putin subtilitatea sondajuului, va face concluziile de rigoare, va avea intuiţia să-şi mai tempereze şi revizuiască unele din poftele lui imperiale ,este greu de spus.
Dacă a rămas la filmul evenimentelor de până la alegerile prezidenţiale, când era dus spre mulţime pe coridorul încărcat cu flori şi aplauze, atunci – vai de popor, dictatura şi autoritarismul putinist va lua amploare.
Dacă o va da pe „mortul în popuşoi”, atunci, la sigur, se poate repeta „epoca brejnevistă” de 18 ani, o epocă caracterizată prin conservare, stagnare şi amploarea pe care o luase corupţia ramificându-şi schemele pe tot arealul fostului colos sovietic URSS.
Noi, copii fostului imperiu de atunci, cunoaştem destul de bine acel sistem. Ne-am trezit în el datorită “ dictaturii proletariatului”,a raptului, a eliberării şi ocupării ca mai apoi pe parcursul anilor, să ne mişcăm înspre comunismul înfloritor cu ajutorul dictatului şi ordonanţelor, după care, mulţi dintre noi, au rămas şi astăzi nostalgici şi prizonierii acelei ideologii, zombaţii acelor minciuni.
Mai pe şliau spus,democraţia sistemului putinist tot mai mult îşi dă arama pe faţă şi fără dovada acelor sondaje aduse publicului. Chiar şi prin cazul de dăunăzi, când poliţia rusească l-a arestat pe marele şahist Kasparov la Moscova, in fata tribunalului unde s-a dat verdicul grupului punk Pussy Riot acuzat de huliganism. Acele trei fete care şi-au demonstrat dezacordul faşă de puterea actuală a Rusiei, printr-o melodie cântată într-o catedrală din Moscova împotriva lui Vladimir Putin, au ajuns după gratii doar pentru un cântec.
Deci, „epoca putinistă” îşi înfoaie aripile, dar …are temere ca nu cumva să scape frâul puterii centralizate din mâîni.
Să înţelegem că doar aşa concepe sistemul Putin democraţia. Ba o melodie nu încape într-un sistem, ba un mare şahist de talia lui Kasparov n-are dreptul să fie un activist, un opozant.
Şi dacă mă cobor mai la ale noastre, zis R.Moldova, apoi, iar nu descoper Americi când evidenţiez faptul că pentru muţi moldoveni-basarabeni liderul de la Kremlin este ca un idol, ca o icoană făcătoare de minuni. N-o spun din spusele altora ci auzite cu urechile mele de la unii care îşi doresc un preşedinte de talia celui de la Moscova, iar Rusia le este mai aproape decât Bucureştiul.
Când Vladimir Putin ,din metropola rusă ,spune despre acei de la Tiraspol că ei trebuie singuri să-şi hotărască soarta lor de mai departe ca atare el doar simulează democraţia.
Dacă vrea să demonstreze lumii că nu este un simulant ci un bun creştin ori un democrat în desăvârşire, cu referire la Tiraspol, de ce nu tolerează năzuinţele cecenilor spre autodeterminare, de ce ţine în frâul dictatorial guberniile Federaţiei Ruse, de ce nu tolerează opozanţii şi diversitatea de păreri?…
Încă dîn 2004, potrivit lui Putin, sistemul federal rus s-a schimbat radical– alegerile directe pentru guvernatorii locali au fost înlocuite cu numirile guvernatorilor nemijlocit de administrația prezidențială. Schimbări care sunt considerate ca antidemocratice şi antifederale.
Referitor la poporul cecen, „democratul” lider rus , în vremuri trecute, nici loc de interpretări n-a mai lăsat—a tăiat în carne vie punând „ tancuri” în loc de gazoane cu flori. Lucruri prea cunoscute pe Mapamond ca să le mai răscolim acum.
Să ne mai amintim aici şi despre regretul lui Putin faţă de dispariţia expresiei bine vehiculate în trecut de „ popor sovietic”. Acest concept regretat de liderul rus îl arată nostalgic şi la ora actuală faţă de fosta puterea sovietică, faţă de locul de cândva al imperiului URSS pe scena internaţională.
Potrivit lui „cea mai mare catastrofă geopolitică din secolul al XIX- lea” este tocmai dispariţia acestui imperiu, iată de ce se ţine cu „dinţii” de partea nistreană a R.Moldova, iată motivul care stă la baza formării unei noi uniuni EuroAsiatice de federalizare a societăţii. Uniune,care, cică ne va da gazul mai ieftin şi va repune sârma ghimpată pe Prut din frică faţă de UE şi NATO.
Să înţelegem că nostalgicul de la Kremlin ne vrea înnapoi spre acel sistem .Nostalgicul ne vrea înnapoi în metropolă, de parcă nu ne-ar avea sub mîneca lui şi la ziua de astăzi.
Nostalgicul Putin este prea acru în mişcările sale democratice pentru a fi crezut drept un sfânt al valorilor democratice, ca exemplu fiind enclava Tiraspol unde locuitorii de pe malul stâng al Nistrului sunt ţinuţi ca „ultimile exponate” ale fostuli „popor sovietic”. Valuta rusească adusă aici cu „ vagoanele” va menţine pentru mulţi ani înainte această poftă moscălească de revenire la un nou imperiu.
Dacă luăm în calcul trecutul acestui lider de la Kremlin nu vedem nimic ieşit din comun când vorbim despre democraţie şi valorile ei – un fost securist nicidecum nu poate deveni peste noapte un democrat ori un liberal-democrat, care este capabil să implimenteze democraţia clasică într-un fost imperiu hegemonist.
Nici foştii camarazi-colonei, agenţi şi nomenclaturişti infiltraţi în posturile cheie administrative, economice şi de stat nu-i vor permite mişcările laterale. Dimpotrivă, ei î-l susţin, î-l „admiră”, căci banii şi interesul nu prea recunosc regulile democraţiei, drepturile omului şi libertatea de exprimare.
Ceia ce se mimează ca fiind democraţie ca atare este o ficţie nu numai în cazul Moscovei,ci şi în alte părţi. Ca exemplul pot fi şi „realizările” R.Moldova în aceşti peste 20 ani de independenţă cu un sistem de conducere rămas de la sovietici aproape intact şi bîcşit cu „foştii” şi elevii lor.
Ori, un alt exemplu– actuala incertitudine în care s-a pomenit România…
Asemănările sunt la suprafaţă. Eşaloanele inferioare ale nomenclaturiştilor ori discipolilor lor de gradele 2 şi 3 , tot mimând democraţia, se „bagă în fotolii” pe nepus pe masă, toţi ei vorbind despre Constituţie ca o supremaţie a Legii într-un stat democratic cu valori europene.
Deci, putinismul nu este omul Putin la singular, ci nostalgia unora după pîinea cea de 16 copeici şi cărnaţul de două ruble ori dorinţa altora de revenire la hegemonia de altă dată asupra altor popoare şi „fericirea” mulţimii prin mincuini şi manipulări.
Putin este unul din cârmacii care îşi asumă rolul de adunător de oşteni în ţarcul strategic geopolitic…

Maria Herţa, simplu Cetăţean