DIRK SCHUEBEL: DACĂ POLITICIENII DIN R. MOLDOVA NU DAU UN EXEMPLU BUN, CUM POŢI SĂ TE AŞTEPŢI DE LA OAMENII OBIŞNUIŢI SĂ FACĂ ALTCEVA!?

Schouebel

eco.md

În situaţia actuală, când Uniunea Europeană se confruntă cu un şir de dificultăţi de ordin economic, mesajul integraţionist al autorităţilor de la Chişinău şi-a pierdut într-o oarecare măsură atractivitatea. În plus, o parte din concetăţenii noştri nu privesc cu ochi buni exigenţele impuse de UE în procesul de integrare, care necesită eforturi considerabile. Pe acest fundal, au apărut o serie de mişcări, care promovează, deşi într-o manieră mai mult populistă, integrarea în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarusi. Despre situaţia actuală a Uniunii Europene, aspiraţiile integraţioniste ale Chişinăului şi capacitatea de reformare a autorităţilor moldoveneşti am discutat cu Excelenţa Sa, Dirk Schuebel, Ambasador al Uniunii Europene la Chişinău.
• Dle Ambasador, de ce totuşi, în situaţie dificilă în care se află Uniunea Europeană, o parte a ţărilor membre şi în primul rând Germania, care este motorul principal al Comunităţii, încurajează aspiraţiile integraţioniste de la Chişinău? Ce interes pragmatic stă în spatele acestei politici?
• Noi nu susţinem alianţa de la guvernare de la Chişinău, nu susţinem un partid politic dar susţinem ţara. Şi, de fapt, şi alegătorii partidului comuniştilor, aflat în opoziţie, tot profită de ce facem noi.
Care sunt interesele Uniunii Europene în ce priveşte Moldova?! În primul rând, ca şi alte ţări din parteneriatul estic, Moldova este un vecin direct al Uniunii Europene. Iată de ce UE este interesată atât de stabilitatea politică cât şi economică la graniţele sale. Acesta este obiectivul nostru de bază vizavi de politica faţă de RM. Acum avem Alianţa Pentru Integrare Europeană la putere şi această alianţă şi-a propus drept obiectiv apropierea de UE şi în viitor o posibilă aderare. Este evident că obiectivele AIE se potrivesc foarte bine cu obiectivele noastre. Asta pentru că noi vrem să creăm cele mai bune condiţii pentru agenţii economici europeni ca să vină în Moldova şi să investească, să lucreze cu partenerii moldoveni şi cum poate fi realizat acest lucru în cel mai bun mod? Evident prin adaptarea condiţiilor din RM la valorile UE: supremaţia legii, promovarea democraţiei, asigurarea drepturilor omului pentru a crea condiţii propice pentru ca agenţii noştri economici să-şi poată desfăşura activităţile aici.
Noi suntem deschişi ca Moldova să-şi ralieze standardele la cele ale UE şi acest lucru este în interesul ambelor părţi.
• Vizavi de interesele UE. Există mai multe opinii, potrivit cărora, în condiţiile unui euroscepticism tot mai puternic în interiorul uniunii, în condiţiile actuale de criză, ar fi bine să există curente pro-aderare în unele state limitrofe Uniunii. Astfel, acesta va fi un argument contra euroscepticismului, care ar spune: Iată, chiar în condiţiile actuale există foarte multe ţări, care vor să adere la Uniune.
• Într-adevăr, există persoane în Uniunea Europeană, care au devenit eurosceptici în condiţiile crizei economice şi a datoriilor din cadrul UE, dar, nu este pentru prima dată când UE este lovită de aşa numita criză. Şi de fiecare dată, când ne confruntam cu astfel de situaţii, existau voci care spuneau că Uniunii îi va fi foarte greu să o depăşească, dar mereu am reuşit. Asta, pentru că, în cadrul UE nu există o altă alternativă reală acestui curs de integrare. Iată de ce Uniunea Europeană rămâne atractivă pentru alte ţări care încă nu au devenit membre, spre exemplu, Balcanii de Vest. Toate aceste ţări, fără excepţie, şi-ar dori calitatea de membru al UE. La fel Moldova, Ucraina şi Georgia îşi doresc acest lucru. Asta arată că, în ciuda crizei , UE rămâne să reprezinte o perspectivă foarte ademenitoare. Dar, a-şi fi de acord cu dvs deoarece uitaţi-vă: Dacă merg azi la ziua Europei în Moldova, entuziasmul pe care îl văd aici pentru oameni este unic şi evident este mai mare decât cel pe care l-aşi vedea în Uniunea Europeană. Europenii sunt obişnuit cu standardele înalte ale calităţii vieţii de care se bucură deja timp îndelungat şi bineînţeles că sunt afectaţi de criza actuală. Însă,cu toate acestea, cred că sunt foarte multe ţări în lume care şi-ar dori să fie la nivelul în care este acum Uniunea Europeană chiar şi în condiţiile actuale de criză. Acestea fiind spuse, eu sunt încrezut că noi vom ieşi din această criză şi mai puternici decât suntem acum.
• Asta, probabil, în condiţiile,în care vor fi înlăturate lacunele care au dus până la urmă la criza actuală a zonei euro?
• Nimeni nu neagă că suntem într-o criză serioasă. Dar toţi liderii europeni, fără excepţie îşi dau seama de situaţia în care se află uniunea şi ştiu foarte bine că trebuie să ia măsuri stricte pentru a depăşi această situaţie în viitorul apropiat.
• Pentru această, însă,trebuie să-şi convingă şi propriile popoare, care s-au obişnuit cu standarde înalte de viaţă şi nu vor să accepte austeritatea, chiar dacă aceasta este unica soluţie de depăşire a situaţiei actuale?
• Soluţia pentru problemele UE poate fi găsită doar prin compromis.
• Situaţia actuală a UE, a zonei euro în special, este o urmare a acceptării destul de pripite a aderării unor state, economiile cărora dar şi aparatele administrative nu erau pregătite de a face parte din comunitate. Deşi nu s-au racordat unor standarde clare de administrare, acestea au fost acceptate iar acest lucru a atras după sine situaţii de genul celor din Grecia, Spania, Italia etc. Drept urmare, în cazul acceptării altor state, precum RM, e firesc ca rigorile să fie mult mai mari. Cu toate acestea, în ultimii trei ani, UE a fost destul de binevoitoare cu guvernanţii de la Chişinău deşi existau semnale că aceştia, în afară de declaraţii, nu fac practic nimic pentru a reforma ţara. Cu atât mai mult, problema corupţiei devine tot mai acută. Care va fi în continuare atitudinea Uniunii faţă de tergiversarea reformelor şi mimarea combaterii corupţiei?
• Permiteţi să nu fiu de acord cu dvs când ziceţi că guvernul de la Chişinău n-a făcut nimic în ce priveşte reformele. De fapt, din contra, am asistat la un proces unde au fost lansate reforme, unde au avut loc modificări de legislaţie şi unde contactele cu UE au fost cu mult mai multe decât anterior. Noi avem o întreagă reţea de contacte, începând cu nivelul cel mai înalt, la nivel mediu şi la nivelul de jos. Adică sunt contacte la nivel de autorităţi moldoveneşti cu autorităţi europene, la fel şi contacte între Moldova şi statele membre ale UE. Sunt contacte care nu au existat anterior. Asta înseamnă că noi cunoaştem mai bine decât în cazul altor ţări învecinate care sunt părţile puternice, pozitive ale Moldovei şi care sunt părţile asupra cărora trebuie încă de lucrat. Avem un grup de consilieri europeni la nivel înalt, care lucrează cu autorităţile moldoveneşti şi care sunt plenar implicaţi în procesul de luare a deciziilor în cadrul acestor instituţii. Sunt de acord, că, în ciuda unor progrese, problema ce ţine de lupta cu corupţia trebuie să se intensifice. Cunosc că, atât primul ministru cât şi alţi membri ai guvernului, sunt în cunoştinţă de cauză. Primul pas pozitiv în acest sens a fost începutul reformării Centrului Anticorupţie. Urmează şi alte instituţii precum Ministerul de Interne, Vama, SIS-ul dar şi Procuratura Generală. Din nou, UE este gata să ajute în acest proces. Acelaşi lucru este valabil şi pentru reforma în justiţie, care este în legătură foarte strânsă în lupta cu corupţia. Chiar recent, am avut o întâlnire comună cu dl ambasador Moser al SUA cu dl Preşedinte Timofti, unde am discutat exact problema avansării reformei în justiţie. Dl preşedinte Timofti este un expert în acest domeniu şi eu am aşteptări mari în ce priveşte capacitatea dlui de a intensifica această reformă şi de a asigura progresul ei începând cu reforma Curţii Supreme de Justiţie.
• Recent, în cadrul unei întâlniri cu presa, dvs aţi spus că în ţări de talia Moldovei, Curtea Supremă de Justiţie are 8-9 judecători, pe când la noi, deşi se preconizează o reducere, numărul va rămâne destul de mare, deşi s-a redus de la 48 la 30?
• Nu prea cunosc istoricul şi cadrul acestei instituţii dar mi s-a părut că numărul judecătorilor din această instituţie este cam mare. Dar a fost întreprins un prim pas bun prin reducerea numărulul de judecători cu o treime.
• În ce priveşte reformele, cele ce se referă la îmbunătăţirea climatului de afaceri nu prea se produc.
• De acord. Dacă e să vorbim cu agenţii economic străini, atunci aceştia nu sunt pe deplin satisfăcuţi de mediul de afaceri şi de condiţiile de investire în RM. Evident, autorităţile trebuie să facă mult mai mult în ce priveşte debirocratizarea procedurilor aferente mediului de afaceri pentru ca să atragă mai mulţi investitori şi pentru a asigura mai multe contacte de business cu mediul de afaceri european. Acesta este un motiv pentru care am sprijinit foarte mult crearea anul trecut a Asociaţiei Businessului European în Moldova. Sunt sigur că această instituţie poate să ofere consultanţă şi suport Guvernului pentru a debirocratiza toate aceste proceduri ce ţin de mediul de afaceri.
• Dacă vorbim despre ce întreprinde statul pentru simplificarea procedurilor referitoare la activitatea de antreprenor, la debirocratizare, există probabil o legătură directă între birocraţie şi corupţie. De vre-o opt ani în Republica Moldova are loc Reforma Regulatorie, aşa numita „Ghilotona”, care îşi propune reducerea actelor normative dar şi legislative ce reglementează activitatea de antreprenor. Şi a fost observat un fenomen: deşi în cadrul reformei respective, o bună parte dintre acte sunt excluse, în locul lor apar altele,chiar în număr mai mare. Problema este că respectivele acte normative, regulamente etc., constituie pârghii pentru a obţine venit atât pentru unele structuri ale statului dar şi pentru o parte din funcţionari. De aceea, pentru ca astfel de reforme să aibă un rezultat pozitiv, este probabil necesară nu doar reformarea cadrului regulatoriu dar a întregului aparat de stat?
• Eu văd problema Moldovei în felul următor: Politicienilor de aici le lipseşte o viziune despre viitorul acestei ţări sau, altfel spus, ei nu atrag suficientă atenţie viitorului acestei ţări. Ei mai mult se concentrează pe problemele personale, pe problemele partidului pe care îl reprezintă. Progresul va fi dificil de realizat în acest domeniu dar şi în altele, atât timp cât va domina această abordare orientată spre interesul partidului. Cu toate acestea, mi s-a creat impresia că, în ultimul timp, relaţiile dintre partidele din cadrul alianţei s-au îmbunătăţit. Asta îmi dă speranţă că acele decizii luate de către Guvern de comun acord, vor aduce cu ele nu doar îmbunătăţirea mediului de afaceri dar şi a întregului proces de reforme. Acest progres va fi indispensabil pentru a beneficia de avantajele unui viitor Acord Aprofundat şi Comprehensiv de Liber Schimb dintre RM şi UE.
• Deşi se vorbeşte despre aderarea la Zona de comerţ liber cu UE, toţi sunt conştienţi că Moldova nu este pregătită să facă faţă competiţiei în cadrul acesteia. Îi mai trebuie câţiva ani şi reforme cardinale pentru a putea face parte din piaţa europeană fără a-şi pierde propria economie. Nu credeţi că o aderare pripită va aduce mai multe pagube decât avantaje?
• Este evident că Moldova mai are foarte multe de făcut la capitolul „reforme”, pentru pregătirea ţării pentru a putea să se bucure de beneficiul acestui DCFTA. Acest lucru se referă la sectoarele în care Moldova va trebui să facă faţă concurenţei, cum ar fi sectorul agricol. Dar vă rog să nu uitaţi că acest acord nu va intra în vigoare plenar chiar din prima zi. Va depinde de negociatorii moldoveni şi modul în care ei vor negocia acele perioade de tranziţie pentru sectoarele sensibile ale economiei Republicii Moldova. Să vă dau exemplul sectorului agricol din Polonia înainte de aderare la UE. Eu am auzit personal cât de nesiguri,cât de sceptici erau fermierii polonezi vizavi de aderarea la UE, care nu credeau că vor face faţă concurenţei pe pieţele europene. Acum, după aderare, cu greu veţi găsi vre-un fermier polonez care să se plângă. Ei au înţeles mesajul, l-au auzit, au reuşit să folosească fondurile europene pentru a reforma agricultura poloneză şi acum sunt foarte competitivi. Nu vă temeţi de provocările care stau în faţa voastră. Nu neg că există riscuri, dar totuşi, există cu mult mai multe oportunităţi. Sunt foarte sigur că anumite produse moldoveneşti vor fi competitive pe pieţele europene iar UE este gata să vă ajute să treceţi de acest proces de adaptare.
• Dacă vorbim de Polonia, este o mare diferenţă între agricultura acestei ţări şi a celei a Republicii Moldova mai ales prin faptul că agricultura poloneză nu a fost supusă masiv colectivizării. Chiar pe timpul regimului comunist circa 80% din agricultorii polonezi erau fermieri independenţi iar odată cu trecerea la capitalism exista deja o clasă de fermieri puternică. În ce priveşte Republica Moldova, o astfel de clasă nu există nici până în prezent.
• Sunt de acord că Polonia în acest context nu este cel mai bun exemplu însă eu, fiind din Germania de Est, unde a fost totul colectivizat, pot să vă spun că cele mai bune produse agricole germane sunt anume din estul ţării. Mesajul meu este următorul: Să nu vă fie frică. Folosiţi aceste provocări pentru a vă moderniza economia iar exemplele altor ţări în acest sens vorbesc de la sine.
• Ar fi un lucru pozitiv într-adevăr însă, reieşind din atitudinea Guvernului faţă de agricultori, putem spune că acesta nu este suficient de binevoitor iar acţiunile sale nu sunt de natură să stimuleze reformarea sectorului. Mă refer, în special, la politica fiscală pentru anul 2013 adoptată recent, care a înăsprit foarte drastic condiţiile vizavi de activitatea agricultorilor. În preajma aderării la zona de comerţ liber cu Uniunea Europeană, aceştia, prin majorarea taxelor fiscale, sunt privaţi de unele mijloace, care le-ar prinde bine la modernizarea procesului de producere, fapt care, la rândul său, i-ar face mai competitivi pe pieţele europene.
• Eu nu sunt expert în agricultură dar am absolut toată încrederea în ceia ce face ministerul agriculturii şi dl ministru Bumacov care este, în opinia mea, persoana potrivită la locul potrivit.
• El, de fapt, într-un fel, îi susţine pe fermieri în ce priveşte raporturile lor cu Fiscul însă nu-i ajunge, probabil, suficientă influenţă.
• Nu e un lucru ieşit din comun ce se petrece la dvs. Acest gen de situaţii sunt valabile atât pentru Republica Moldova cât şi pentru alte ţări: ministrul de ramură vrea mai multe fonduri pentru ramura sa în timp ce autorităţile fiscale sau Ministerul Finanţelor vrea venituri mai mari şi pentru alte părţi ale economiei. Şi iarăşi, secretul succesului constă în compromis.
• Şi iarăşi referitor la competitivitatea agriculturii. În Occident există o subvenţionare foarte puternică a sectorului iar la acest capitol noi nicidecum nu putem face faţă concurenţei.
• Nu peste tot. În unele ţări această subvenţionare este mai mare, în altele mai mică.
• Pornind de la scepticismul unora vizavi de capacitatea de a face faţă concurenţei pe pieţele europene, a apărut în ultima perioadă un curent de opinie susţinut intens de unele forţe politice de stânga, care îşi propun aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi, în perspectivă, la Uniunea Euroasiatică. Mesajul lor este simplu: pentru integrarea în Uniunea Europeană trebuie să facem multe eforturi şi reforme costisitoare însă la est putem să ne integrăm în starea în care ne aflăm.
• În primul rând, este alegerea suverană a oricărei ţări la ce uniune să adere. Alianţa pentru Integrare Europeană a spus în mod tranşant că vrea să aibă Zonă de Liber Schimb Comprehensiv şi Aprofundat şi acord de asociere cu Uniunea Europeană. Şi, în acest sens, au fost depuse eforturi majore pentru pregătiri la aderarea la această zonă şi, de asemenea, au avut loc două runde reuşite de negocieri. Centrul de analiză Expert-Grup a realizat un studiu econometric, care, în rezultatul unei analize, dă răspuns la întrebarea: unde e mai bine să adere Republica Moldova: la Uniunea Vamală sau la zona de liber schimb. Şi a ajuns la concluzia că la această etapă balanţa înclină spre zona de liber schimb. În acelaşi timp noi purtăm discuţii cu partenerii ruşi privitor la un nou cadru de colaborare dintre UE şi Federaţia Rusă dar sperăm că pe viitor standardele noastre se vor apropia într-atât încât nu veţi mai fi nevoiţi să vă schimbaţi prea mult.
• La un moment dat dvs aţi declarat că însăşi acţiunile făcute de către Republica Moldova pentru a se conforma standardelor europene constituie un beneficiu substanţial pentru ţară deoarece acestea îşi aduc aportul la consolidarea economică, îmbunătăţirea cadrului regulatoriu etc. Problema este că aceste schimbări presupun nişte costuri şi nişte eforturi pe care o parte din populaţie nu vrea să le accepte. Se gândesc doar la ziua de azi fără a privi în viitor.
• După cum am mai spus, problema începe cu politicul din ţară. Mulţi politicieni aşa gândesc. Şi dacă politicienii nu dau un exemplu bun, cum poţi să te aştepţi de la oamenii obişnuiţi să facă altceva.
• Ce se va întâmpla cu finanţările europene în următorii ani şi care este locul RM pe lista priorităţilor UE odată ce ea trebuie să-şi salveze propriii membri?
• Cu câteva săptămâni în urmă am anunţat că Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care profită de politica UE care se numeşte „More for more”. Adiţional la cele 94 mil. euro pe care era stabilit că le va primi, Republica Moldova va mai primi încă o sumă de 28 mil. euro. Şi aceasta, în urma rezultatului evaluării reformelor care au avut loc în Moldova şi în alte ţări ale Parteneriatului Estic. Moldova este considerată a fi pe primul loc. Şi pe viitor noi vom face ca mărimea fondurilor acordate să depindă de progresul reformelor. Cu cât mai multe reforme realizaţi, cu atât mai multe fonduri primiţi. Premierul Filat cunoaşte acest lucru şi face tot posibilul pentru a impulsiona procesul de reformă. Eu sunt optimist în ce priveşte cursul reformelor. Consider că este pe calea cea bună şi ele vor aduce rezultate chiar până la următoarele alegeri parlamentare care vor avea loc peste doi ani şi jumătate. Şi aş dori în acest context ca pe lângă partidele din coaliţia de guvernare, şi celelalte partide,în special partidul comuniştilor aflat în opoziţie, să se alăture eforturilor de integrare europeană, care este obiectivul major al ţării.

Vă mulţumim pentru interviu.
A dialogat Ion Chişlea