MISTERELE HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA (III)

holocaust

Teodor Filip

SALVATORUL ANTONESCU – EXECUTAT, ASASINUL HORTHY – REABILITAT
Redau mai jos un articol/scrisoare apărută în nr.564/2.04.2008 al publicaţiei New York Magazin,publicaţie a diasporei româneşti din SUA:
„Stimate domnule editor Grigore L.Culian, Mă numesc Robert Horvath, sunt de profesie cineast, absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti(IATC) şi am lucrat la mai multe studiouri din România, îndeosebi la Televiziunea Română.Actualmente,îmi continui activitatea la studioul meu de film „Kiro Studio International”,cu sedii în Manhattan(New York) şi Tokio.Sunt cunoscut,de asemenea,în calitate de grafician,ilustrator şi pictor.
În data de 20 martie 2008 a avut loc,la Institutul Cultural Român din New York,un eveniment dedicat special Holocaustului din România,din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.La acea manifestare a participat şi o delegaţie din România remarcându-se prezenţa d-lui general Mihai Ionescu,directorul Muzeului Holocaustului din Bucureşti.
Pentru că adevărul istoric a fost prezentat unilateral şi subiectiv,am avut o intervenţie,pe care,în cazul că o consideraţi pertinentă,vă rog să o publicaţi în ziarul Dvs.Redau mai jos intervenţia mea la acest eveniment.
Cuvintele sunt traduse din limba engleză,deoarece la ICR New York este încă interzisă folosirea limbii române.
Doamnelor şi domnilor,
Deoarece v-aţi referit în expunerea Dvs. la necesitatea ca generaţiile viitoare să afle adevărul despre tragedia Holocaustului şi pentru că astăzi copiii învaţă la şcoală că românii sunt vinovaţi de genocid,aş vrea ca ei să afle şi faptul că românii au fost aceia care au salvat întreaga populaţie evreiască de pe teritoriul actual al României(fără supărare,dar aici a exagerat-nota TF).Asistăm la un fapt unic în istoria celui de-al Doilea Război Mondial,anume acela că un om s-a opus presiunii germane,salvând mai mult de jumătate de milion de oameni de la pieire.Acest miracol românesc se datorează în primul rând poziţiei intransigente şi plină de curaj a mareşalului Ion Antonescu.În al doilea rând mai trebuie ţinut cont şi de caracterul specific al societăţi româneşti din perioada respectivă.Mă refer aici la Ion Brătianu,Iuliu Maniu,la partidele istorice,la Regina Elena,la Dr.Lupu,la Patriarhul Nicodim,la mitropolitul Bălan,la întreaga Biserică Ortodoxă Română şi la mulţi alţii care au pus umărul la salvarea evreilor.Cred însă că factorul principal îl reprezintă mentalitatea,psihologia şi omenia românilor…”(1).
Dinu Giurescu conchide că 108.000 de evrei români au fost exterminaţi de autorităţile române.Florin Constantinescu estimează că au fost supuşi decimării cca.200.000 de evrei români şi ucraineni.Andrei Pippidi acceptă cifra de 120.000,produsă de istoricul german Christa Zach,ca reflectând „cea mai(…)temeinică cercetare”.
Între 110.000 şi 120.000 este şi numărul indicat de Lucian Boia.
Aceste cifre nu includ victimele din rândul populaţiei evreieşti ucrainene sau ruse.
Estimările istoricilor evrei de origine română stabiliţi în SUA sau în Israel,sunt considerabil mai ridicate,ajungând-se la cifra de 410.000(Jean Ancel).
Tragedia umană nu poate fi folosită în scopuri speculative,nu suntem, la o competiţie a suferinţelor.Câţi cunosc gestul unui preşedinte american?L-am numit pe Ronald Reagan care a refuzat să viziteze fostul lagăr german din Dachau.Acest gest ar trebui să dea de gândit.Fiinţa umană trăieşte într-o epocă în care îi este ameninţată însăşi supravieţuirea.Toţi laolaltă,evrei şi creştini,musulmani şi budhişti,ori indiferent de religie,avem nevoie unii de alţii.Prezentarea denaturată a adevărului nu ajută acestei cauze.
Tocmai din această cauză am prezentat relatările unor perssonalităţi de frunte ale comunităţilor evreieşti despre guvernarea Antonescu.Nu pentru a promova cultul acestuia.Ci pentru Adevăr…

„PRIETEN AL EVREILOR?”
Aşa este considerat Miklos Horthy de către unguri şi o parte a liderilor sionismului mondial.Câteva precizări necesare.
În primul rând,nu a fost „amiralul fără flotă”.Născut la Baia Mare,Miklos Horthy,Duce de Szeged şi Otranto a fost amiralul flotei Austro-Ungare,cîştigând mai multe bătălii cu flota italiană.La 1 noiembrie 1918,din ordinul împăratului Carol a predat flota noului Regat al Sârbilor,Croaţilor şi Slovenilor.
Sfârşitul Primului Război Mondial a lăsat Ungaria fără acces la mare,iar serviciile amiralului Horthy nu mai erau necesare.După ce armata română a eliberat Ungaria de sub regimul comunist,s-a retras,iar la 16.11.1919 Horthy şi-a făcut intrarea triumfală în Budapesta în postura-i celebră deja-călare pe un cal alb.La 1 martie 1920,cu 131 voturi pentru din 141,Parlamentul ungar l-a ales regent al Ungariei,iar la 7.11.1921,după două tentative nereuşite ale regelui Carol de a-şi salva tronul,devine unicul stăpânitor al Ungariei prin modificarea Constituţiei.De la 1 martie 1920 până la 15 octombrie 1944 a condus Ungaria de pe o poziţie conservatoare,cu înclinaţii de dreapta.
Pentru a-şi păstra puterea,a cochetat cu fascismul,dar nu a agreat mişcarea fascistă din Ungaria.Mai ales Partidul Crucilor cu Săgeţi,pe al cărui lider-Ferenc Szaler-l-a întemniţat.
Urmărind refacerea Ungariei Mari,a devenit vasalul lui Hitler.Prin primul arbitraj de la Viena,din noiembrie 1938,Ungaria a primit o treime din Slovacia,iar în aprilie 1939 şi o parte din Rutenia.În 1940,prin cel de-al doilea Arbitraj de la Viena(Dictatul de la Viena în istoriografia română),Ungaria a anexat nord-vestul Transilvaniei,cu o populaţie majoritar românească.În 1941,după dezmembrarea Jugoslaviei,Ungaria a mai primit şi Banatul Sărbesc în care,însă,la insistenţele generalului Antonescu,Hitler a lăsat guvernator german.
Am considerat necesar să-l prezint,pe scurt,deoarece a încercat să-şi asigure spatele pentru crimele săvârşite de regimul său.
La începutul lui 1943,Horthy şi guvernul ungar îşi manifesta tot mai clar intenţia de a scoate Ungaria din război.În faţa acestei situaţii de neconceput,la 19 martie Hitler ordonă declanşarea Operaţiunii „Margarethe I”.Opt divizii germane ocupă Ungaria.Odată cu ele a sosit şi Adolf Eichmann,şeful secţiei din ministerul Securităţii germane ce se ocupa cu deportarea evreilor,în fruntea Sonderkomando-ului său,format din circa 150 de specialişti în „vânătoarea de evrei”,stabilindu-şi cartierul general la Budapesta.
Suveranitatea Ungariei a devenit o farsă,germanii devenind şefii reali ai statului.Pe data de 22 martie Szojai Dome a fost numit prim-ministru şi ministru de Externe.El este cel care a ordonat începerea aplicării „soluţiei finale”.Horthy a rămas şeful statului.
În Ministerul de Interne ungar au fost numiţi „doi antisemiţi notorii,Laszlo Endre şi Laszlo Baky,responsabili cu rezolvarea „problemei evreieşti”,care au înlesnit considerabil activitatea subordonaţilor lui Eichmann.După numirea sa ca secretar de stat,Baky a declarat cinic şi fără echivoc:”Sarcina mea priveşte stârpirea totală şi devinitivă a ticăloşiilor evreieşti şi a stângii politice.Sunt convins că Guvernul va reuşi să ducă la bun sfârşit această misiune covârşitoare care este de o importanţă politică colosală”.Bombardamentele aliate asupra Budapestei deveniseră mai frecvente.Baky,susţinut de Gestapo şi SS,încercase printr-o lovitură de stat să ajungă la putere.”L 4 iulie 1944”,scrie Brahan,”Horthy l-a rugat pe Edmund Veesenmayer(emisarul plenipotenţiar al lui Hitler în Ungaria-n.a.) să retragă Gestapoul,ca suveranitatea Ungariei să poată fi restabilită. Şi-a exprimat totala nemulţumire pe care o simţea faţă de Sztoja,şi dispreţul pe care îl avea pentru Baky şi Endre(responsabili cu deportarea evreilor-n.a.).Două zile mai târziu,Horthy l-a informat pe ambasadorul Germaniei că intenţionează să oprească deportările evreilor,iar la 7 iulie 1944 Horthy ordona „încetarea transferului de evrei către Germania”.Horthy se baza pe loialitatea armatei maghiare,pe prietenii politici şi pe fiul său,Horthy Miklos junior,care stabilise legături cu Aliaţii,cu şefii evreimii budapestane şi cu diverse grupuri antinaziste”.(2).
Când l-a numit pe Baky Horthy i-a spus:”Te numeri printre ofiţerii mei vechi din Seghedin,şi ştiu că îmi eşti devotat,mă încred total în tine,deoarece te numesc,în aceste zile negre,secretar de stat la Ministerul de Interne.Azi avem nevoie de cei mai buni unguri…Urăsc evreii galiţieni şi comunişti.Afară cu ei din ţară!Afară!Afară!”(3).
Fiind pus în faţa capitulării României şi a trecerii acesteia de partea Aliaţilor,Horthy a demis guvernul şi a încercat formarea unuia nou.În paralel,a purtat negocieri cu sovieticii.La 15.10.1944 Horthy anunţa la radio,oficial,că Ungaria ieşea din război.Cu ceva timp înainte,Hitler îi ordonase celebrului Otto Skorzeny să execute o misiune specială în Ungaria.Fiul lui Horthy a fost luat ostatic.Skorzeny a intrat în Budapesta cu 42 de tancuri şi cu unitatea sa specială Goliath.La 16.10.1944,Horthy este arestat în palatul regal din Buda,forţat să revoce armistiţiul,după care a abdicat.
Restul războiului l-a petrecut în arest,într-o casă,în Bavaria.În mai 1945 a fost arestat de americani.
Am prezentat unele lucruri inedite despre Miklos Horthy tocmai pentru ca cititorul să poată face o comparaţie între modul în care este perceput acesta în Ungaria-erou naţional şi „prieten al evreilor”,şi destinul tragic al mareşalului Ion Antonescu.
Repet,Horthy a căutat să-şi asigure viitorul după terminarea războiului,să-şi asigure un alibi.

FALSIFICĂRI CARE JIGNESC
Academia Ungară de Ştiinţe a patronat publicarea Istoriei Transilvaniei,o „operă” vastă,în trei volume masive.Cel care are răbdarea să o citească cu luciditate remarcă că întreaga „operă” prezintă denaturări şi falsuri,aprecieri tendenţioase,omisiuni deliberate.Fiecare capitol falsifică etapele şi momentele pe care le abordează.Tocmai pentru a minimaliza crimele regimului horthyst.Voi exemplifica prin cel mai tragic eveniment:aplicarea „soluţiei finale”,adică exterminarea populaţiei evreieşti din partea de nord a Transilvaniei cotropită de Ungaria horthystă.
Pentru a minimaliza acest Holocaust,capetele luminoase care au conceput această Istoria a Transilvaniei îi acordă doar patru rânduri şi jumătate!Deci,exterminarea fizică a unei populaţii care trăia de secole pe aceste meleaguri,este tratată într-o singură frază.Şi aceasta mincinoasă.Concret:”După ocupaţia germană,în 1944,autorităţile ungare-în pofida protestelor curajoase ale intelectualilor progresişti şl ale capilor bisericii,ca de pildă,a episcopului Marton Aron-au transportat o parte însemnată a populaţiei evreieşti din Transilvania de Nord,vreo 90-100.000 de oameni,în lagărele de concentrare din Germania,condamnându-i la pieire”.Atât!
Într-o „operă” de 2.000 de pagini,această frază a fost strecurată la pagina 1757.Aproape cinci ani de crime individuale şi colective,exterminarea fizică a unei întregi populaţiii într-o singură frază? Ce istorie este aceasta? O minimalizare jignitoare a unuia din cele mai mari asasinate în masă din istoria omenirii.Opinia publică internaţională este indusă în eroare.Istoria este falsificată grosolan.
După autorii acestei Istorii de batjocură Holocaustul evreilor în Ungaria Mare a început „După ocupaţia germană.în 1944…”Probitatea ştiinţifică,etica istoriei sunt batjocrite. Pe bună dreptate, cititorul se întreabă:”Până la ocuparea Ungariei de către trupele germane,evreilor din Transilvania de Nord nu li s-a întâmplat chiar nimic?”
Pătrunzând în nord-vestul României, aparatul represiv horthyst a fost îndreptat asupra populaţiei româneşti, în special a evreilor. Au fost săvârşite mii de crime individuale şi colective, care încă sunt vii în mintea urmaşilor martirilor de la Trăznea, Cerişa (judeţul Sălaj), din Vişeu şi Tăşnad sau la Sucutard, lângă Gherla.Care dor până la urlete neputincioase.O teorare fără precedent a fost instaurată în teritoriul cedat Ungariei.Suferinţele a zeci de mii de oameni sunt ignorate de autorii „operei”.”E greu de crezut, pentru că lucrarea lui Ghideon Hausner, procurorul general al cunoscutului proces intentat criminalului de război Eichmann,apărută în traducere la Budapesta cu titlul „Sentinţă la Ierusalim”,arată că în vara lui 1941,la scurt timp după ce Germania nazistă atacă Uniunea Sovietică,autorităţile ungare îi strâng pe toţi aşa zişii „evrei din Răsărit”,adică pe cei care nu aveau cetăţenie ungară(foşti evrei polonezi,români şi cehoslovaci) şi-i târăsc în zonele abia cucerite din Polonia Răsăriteană.Acolo,SS Obersturmbanmfuhrer Jeckalm s-a angajat ca „până la 1 septembrie îi va lichida pe aceşti jidani”(pe cei deportaţi din Ungaria,Transilvania de Nord şi pe cei localnici-n.n.).Şi s-a ţinut de cuvânt.Einsatz-gruppe C. de sub comanda lui i-a nimict pe toţi la Kemenec-Podolsk şi în oraşele vecine.Numărul victimelor a depăşit cifra de 20.000.Doar câţiva au reuşit să scape ca prin minune,să ajungă la Budapesta şi să povestească cele întâmplate”(4)
Cum de sunt uitate suferinţele bărbaţilor evrei,în număr de 50.000,înrolaţi în companiile de muncă forţată?Dintre care circa 42.000 au murit.Dar cei 1.000 de evrei asasinaţi în ianuarie-februarie 1942 la Novi Sad?

Toate aceste crime s-au petrecut în timpul regimului lui Miklos Horthy.
Se minte în continuare.Nici un intelectual progresist, nici un cap al bisericii nu a protestat curajos.Marton Aron a protestat curajos,dar el era episcop la…Alba Iulia.În România.La 18 mai 1944 a trecut graniţa şi a protestat la catedrala „Sf.Mihail” din Cluj.Pentru aceasta a devenit „persona non grata” pe teritoriul ocupat de regimul hortyst.Şi trimis înapoi în ţară.
Şi cum adică?”(…) au transportat o parte însemnată a populaţiei din Transilvania de Nord,vreo 90-100.000 de oameni…”Cum poţi scrie că „o parte însemnată” când toţi evreii din nordul Transilvaniei au fost deportaţi-nu transportaţi-,în baza listelor întocmite din timp.Nu „în lagărele de concentrare din Germani” ci în lagărul de exterminare Birkenau-Auschwitz.Toţi.
Iar cifra de maxim 100.000 este dinadins micşorată.Numărul evreilor supuşi „soluţiei finale” a fost de peste 166.000.Iar aceasta a fost urmarea directă a politicii fasciste,rasiste şi antisemite,promovată de regimul lui Horhy.
Autorii acestei „opere” caută să atenueze rolul şi zelul horthyştilor în adoptarea „soluţiei finale”,mergând până la încercarea de a le diminua răspunderea.Aproape că îi absolvă de toate,aruncând vina pe nazişti.Însă documentele vremii îi acuză.În sentinţa nr.B.X.4419 din 7 ianuarie 1946,în procesul Endre,Baky(secretari de stst) şi Iarros(ministru de Interne),Tribunalul Poporului din Budapesta va arăta:”Nu poate exista nici o îndoială că efectuarea concentrării şi deportării peste graniţă a unui număr de 434.351 persoane,cu locuinţe răspândite în diferite părţi ale ţării în numai două luni a fost posibilă exclusiv datorită cooperării active a autorităţilor ungare cunoscătoare a situaţei locale…La timpul său,mai multe personalităţi germane(Eichmann,Wislicany),au declarat că situaţia din Ungaria este specială,pentru că Endre şi Baky dictează un tempo mai rapid în afacerile evreieşti decât înşişi nemţii.Iar,potrivit depoziţiei lui Veesenmayer,Eichmann Adolf,specialistul Berlinului în Ungaria pentru rezolvarea problemei evreieşti,i-a comunicat că,în esenţă desfăşurarea deportării se bazează pe jandarmerie şi administraţia ungară,pentru că el nu dispune decât de un mic comandament”.
După cum se ştie, guvernanţii de atunci de la Budapesta n-au vrut în nici un chip să recunoască public crima pe care au iniţiat-o şi au săvârşit-o cu meticulozitate sadică şi sălbăticie gregară.”Cu încăpăţânare şi neruşinare stupefiantă,guvernul horthyst,apoi cel szalisist,au negat crima săvârşită împotriva evreilor.La 7 Noiembrie 1944,Ambasada Elveţiei,care reprezenta interesele României la Budapesta,a prezentat Ministerului de Externe ungar o notă în care guvernul român solicita Crucii Roşii Internaţionale să cerceteze autenticitatea ştirilor privind intenţia guvernelor german şi ungar de a-i lichida pe evreii deportaţi din nordul Transilvaniei şi comunica,totodată,faptul că studiază măsuri menite să determine guvernele amintite să se abţină de la măsuri extreme faţă de evrei.
Răspunsul la notă a fost trimis Ambasadei Elveţiei la Budapesta la 15 Noiembrie.Guvernul nazist afirma că evreii din Transilvania de Nord-ale căror trupuri de luni de zile fuseseră transformate în fum şi cenuşă la crematoriile Berkenau-Auschwitz-nu au fost deportaţi ci mobilizaţi la munci la fel ca toţi cetăţenii ungari.În continuare se scria negru pe alb că nu-i ameninţă nici un pericol(pe evrei-n.n.),ci din contra,ei se bucură de un bun tratament,de o aprovizionare regulată, acordându-le munci sigure şi importante.Asemănătoare este şi situaţia românilor care efectuează munci obligatorii”.88).
Autorii acordă mai mult spaţiu Holocaustului evreilor din România.Şi aici minciuna este la ea acasă. Spre exemplu, se subliniază că:”În timpul celui de al doilea război mondial, potrivit aprecierilor, în România, mai ales la est de Carpaţi, au fost omorâţi 337.000 de evrei”.
Generaţiile de azi au datoria morală de a cunoaşte aceste crime, atitudinea guvernelor faţă de „soluţia finală”.În acest sens istoricii au o mare obligaţie, deoarece asemenea evenimente nu se pot şterge din Istorie.Oricâte decrete şi ordine ministeriale se vor da.

Surse:
1. http://www.ziare.com;
2. Reşu Şolomovici, (ZIUA) şi Radolph L.Braham – „Politica genocidului. Holocaustul în Ungaria”, Editura Hasefer, 2003;

3. Levai Ieno, „Zsidosors Magyarszogon/Destin evreiesc în Ungaria”, p.99-100;
4. http://www.miscarea.net.