R. MOLDOVA – STAT CORUPT : PRADĂ ECONOMIEI SUBTERANE ŞI EVAZIUNILOR FISCALE

idis

IDIŞ Viitorul

Procesul de efectuare a calculelor necesare pentru elaborarea estimărilor sau a prognozelor privind economia ilegală în Republica Moldova este complicat din lipsa cercetărilor şi datelor statistice în domeniu, afirmă expertul IDIS „Viitorul”, Gheorghe Costandachi, autorul studiului „Moldova: pradă a economiei tenebre şi a evaziunilor fiscale”, prezentat ieri, 26 iulie. In Moldova sunt mai multe organizaţii naţionale si internaţionale, care încearcă să implementeze diferite forme şi metode de transparenţă a fenomenelor ilegale economice. Sunt efectuate şi nişte tentative de cercetări fragmentate faţă de aceste fenomene. Spre exemplu, Lilia Caraşciuc, doctor în ştiinţe economice la Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme, în lucrarea sa „Corupţia în Moldova: impactul macroeconomic”, abordează cele mai stringente probleme legate de fenomenele de corupţie, mită şi alte fenomene cu impact negativ asupra economiei şi societăţii, relevă impactul acestora.
In Republica Moldova, economia ilegală nu se calculează, nu există o metodologie de colectare a datelor şi nici de estimare. Însă, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova estimează asa-numita economie neobservată.
Estimările respective se efectuează conform metodologiei elaborate de BNS, descrise în publicaţia „Măsurarea Elementelor Economiei Neobservate în Republica Moldova”, ediţia 2003. În această publicaţie sunt descrise bazele conceptuale privind economia neobservată, metodologia şi sursele de informaţie, utilizate în estimarea elementelor economiei neobservate.
Metoda de estimare a economiei neobservate în Moldova se realizează prin utilizarea informaţiei cererii şi ofertei forţei de muncă. Aceasta constă în determinarea numărului persoanelor ocupate în economia neobservata prin compararea numărului acestora din Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării cu cel obţinut în Ancheta Statistică a întreprinderilor. Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării cuprinde toate persoanele ocupate, inclusiv şi cele în sectorul neformal, iar Ancheta Statistică a întreprinderilor (Ancheta Structurală) cuprinde doar numărul persoanelor angajate oficial.
În aşa fel, se compară numărul patronilor şi salariaţilor acestora din Anchetele asupra Forţei de Muncă în Gospodării şi Statistica întreprinderilor. Compararea se face pentru toate activităţile, inclusiv pentru cele slab reprezentate în Ancheta Statistică a întreprinderilor. Analiza informaţiei obţinute demonstrează structura neomogenă a întreprinderilor (talia, tipul activităţii, volumul producţiei etc), fapt care impune divizarea acestora pe grupe, în rezultatul căreia, se consideră, estimarea producţiei este mai veridică.
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) prezintă în adresa Departamentului Statistică şi Sociologie” informaţia cuprinsă în formularul nr. 4-SF „Raport privind activitatea de control”, care se generalizează la nivel de Inspectorat Fiscal Principal de Stat şi include datele din toate oficiile fiscale teritoriale.
Esenţa şi funcţiile acestei metodologii nu au legături cu volumul economiei ilegale. In Republica
Moldova, economia ilegală rămâne în continuare un fenomen nestudiat. Elementele care fac parte din economia neobservată sunt cunoscute, iar metodologia estimării este foarte aproximativă. În Figura 2 este prezentată tendinţa economiei neobservate (EN), estimată de BNS. În anul 2011 a fost înregistrat cel mai mare volum al EN – 19,51 miliarde de lei.
Conform estimărilor BNS, economia neobservată în Republica Moldova are o pondere considerabilă. Totodată, conform prezentărilor şi calculelor BNS, economia neobservată este parte componentă a PIB-ului. Adică, economia neobservată nu poate fi comparată cu PIB-ul, dar numai ca pondere a acestuia, deoarece ea este inclusă în valoarea PIB-ului. Estimările se efectuează doar cu scopul de a afla cota-parte a acesteia în PIB.
Insă, economia ilegală este un fenomen care funcţionează concomitent cu economia legală, nu este socotită de PIB şi nici valoarea adăugată produsă de aceasta nu este inclusă în VAB. Astfel, economia ilegală produce produs cu valoare adăugată neestimată şi necunoscută de autorităţile Republicii Moldova.
Începând cu anul 1994 au fost făcute mai multe tentative de a declara că economia ilegală cuprinde o parte foarte mare din economia naţională înregistrată. Conform unor publicaţii din mass-media, dar şi unor declaraţii făcute de-a lungul anilor de unele organisme financiare internaţionale, economia ilegală ar constitui, aproximativ, de la 30 până la 75% în diferite perioade ale evoluţiei economiei Moldovei.

Figura 2. Ponderea economiei neobservate în PIB 2006 2011, miliarde Iei

tabel

Toate aceste declaraţii şi publicaţii ale presei sau prezentate în diferite rapoarte, nu au nici o argumentare economică şi ştiinţifică. In Moldova nu există niciun studiu sau cercetări aprofundate, care ar prezenta rezultate relevante legate de fenomenul economiei ilegale.
Conform unui raport publicat în 2006 tei: stabil, cu mici devieri anuale. În aşa mod, în perioada analizată, economia neobservată din Moldova a înregistrat cel mai mare nivel în anul 2011, constituind 25,5%, iar cel mai redus nivel în 2007 — 21,3%. Cea mai mare contribuţie la formarea VAB a fost înregistrată în anul 2009 — 28,6%, iar cea mai mică — în 2010 — 23,2%

Figura 3. Dinamica contribuţiei economiei neobservate 2006- 2011

La formarea PIB, %

2006 2007 2008

IdisIdis

şi 2010, economia tenebră în Moldova constituie 45,1% şi, respectiv, 44,3%. Conform acestor publicaţii, Moldova se situează pe locul 102 din 162 de ţări.
Conform raportului Băncii Mondiale, cel mai mare nivel al economiei tenebre din 151 de ţări, în 2007, îl deţinea Georgia cu 68,8% din PIB, urmată de Bolivia şi Azerbaidjan cu 68,1% şi 63,3% respectiv. Cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia – 8,6%, ŞUA – 8,8% şi Austria – 9,8%.
Nivelul economiei tenebre în lume menţine un trend în creştere. Dacă în 1997 nivelul mediu al economiei tenebre în lume era de 32,%, în 2009 aceasta atingea 36,5%. O reducere nesemnificativă a nivelului acesteia a fost înregistrată numai în 11 ţări.
Datele statistice, reflectate în Rapoartele privind situaţia social-economică din Republica Moldova, sunt prezentate neuniform, ceea ce complică procesul de efectuare a cercetărilor, analizelor, calculelor, estimărilor şi elaborare a prognozelor legate de economia neobservată şi ilegală. În rapoarte, unele date lipsesc ori nu sunt complete, sunt publicate parţial sau incomplet, fapt ce nu asigură încredere.
1. Datele statistice, ce reflectă indicatorii economiei neobservate, diseminate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), nu sunt consecvente şi relevante pentru a efectua cercetări depline şi aprofundate. La publicarea datelor din rapoartele social-economice se utilizează diferite metode şi metodologii de prezentare a datelor. Nu există o metodă unică (format unic) de prezentare, care să repete anual aceiaşi indicatori şi aceeaşi relevanţă. Practic, indicatorii şi tabelele se modifică în fiecare an şi, de aceea, este imposibil de a selecta datele în dinamică cu caracter comparabil. În anii 2008, 2009, 2010 şi 2011, informaţia din rapoartele social-economice, ce reflectă statistica legată de economia neobservată, este prezentată în format diferit.
2. Statistica dinamicii economiei neobservate şi elementele acesteia sunt publicate uniform şi relevant doar pentru perioada anilor 2006-2007 .
3. Raportul pentru anul 2009 privind dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, elaborat de BNS, modifică metodele de prezentare a datelor statistice cu privire la anii 2008-2009. Acest raport este elaborat pe anul întreg, iar datele privind PIB, componentele acestuia pe tipuri de activităţi şi indicatori, utilizări etc, inclusiv contribuţia economiei neobservate la formarea PIB-lui şi Valorii Adăugate Brute, sunt publicate doar pentru perioada ianuarie-septembrie a anului 2008 şi 2009. Valorile indicatorilor pe totalul anului 2008, în raportul anului 2009, sunt publicate ca pentru perioada ianuarie-septembrie, ceea ce provoacă confuzii de date statistice (vezi Anexa 4).
4. Rapoartele pentru anii 2009 şi 2010 privind dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, elaborate de BNS, au modificat formatul de publicare şi indicatorii privind contribuţia economiei neobservate la formarea PIB şi VAB.
5. Aceleaşi date din rapoartele publicate sunt diferite. De exemplu, datele legate de volumul economiei neobservate, publicate în anul 2007 pentru acelaşi an, nu coincid cu cele trecute în raportul din anul 2008 şi, respectiv, cele din 2008 nu sunt identice cu cele trecute în raportul din 2009 şi aşa mai departe. Aceeaşi situaţie se repetă şi în structura activităţilor economice a economiei neobservate .
În raportul pentru anul 2011 privind dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, elaborat de BNS, lipsesc datele privind contribuţia economiei neobservate la formarea VAB .