DEMOCRAŢIA DEMAGOGICĂ DIN BASARABIA

caricatira

Procesele democratice din Moldova sunt pline de dificultăti, contradictii si paradoxuri, majoritatea asteptărilor de „fericire democratică” au dezamăgit cetătenii. Imperfectiunea democratiei actuale moldovenesti este generată în mare parte de excesul oligarhiei, excesul demagogiei si ineficienta guvernamentală. Aceste manifestări, care, în ultimul timp, devin pronuntate sunt cauzate de consolidarea slabă a institutiilor, dar mai cu seamă de emanciparea unor lideri politici, care-si manifestă haotic comportamentul, încercând să-si depăsească anumite complexe, tde problematica interesului national. Pe parcursul independentei s-a creat un stat slab, la limita falimentării, iar guvernările care s-au perindat la putere au fost incapabile să promoveze reforme.
În democratiile moderne partidele sunt institutiile politice reprezentative ale diverselor categorii sociale. Partidele politice moldovenesti generează o criză a reprezentării politice, determinând astfel opinia că acestea nu reprezintă în mod strict clase si categorii sociale, ci interese proprii în lupta pentru putere. Partidele din Republica Moldova nu sunt partide reale, etichetele democrat, liberal, comunist etc. nu corespund conţinutului. Criza reprezentării generează înstrăinarea partidelor, guvernelor fată de cetăteni, favorizând populismul. Populismul e un fenomen politic modern, întretinut pe terenul democratiei. Populismul e o îmbinare între demagogie si promisiuni de tot felul, cu scopul nedeclarat de a obtine sprijin popular si voturi cât mai multe în alegeri. Populismul simulează spiritul democratic, dar în fond îl lipseste de continut.
Populismul moldovenesc a mistificat democratia si pluralismul, mascând demagogia si promisiunile desarte. În numele poporului, nevoilor poporului, vointei poporului, suveranitătii nationale, se justifică actiunile de politică internă si externă. În general, populismul, ca formă demagogică de influentare, foloseste diverse tehnici de legitimare a puterii pentru a-i spori atractia si credibilitatea, obtinând sustinerea cetătenilor. Promisiunile făcute de populisti nu sunt îndeplinite ulterior.Scopul câstigării puterii scuză mijloacele în lupta pentru putere,neasumându-si nicio responsabilitate fată de promisiunile făcute cetătenilor. Populismul este folosit de toate partidele, fără exceptie.
Partidele politice din Moldova manifestă un dogmatism intolerant; fiecare dintre ele crede că întruchipează adevărul si solutia viitorului tării, până si însăsi democratia. Dogmatismul îsi pune pecetea pe atmosfera politică, creând tensiuni marcate de intolerantă. Acestuia i se mai suprapun prejudecătile si erorile puterii, stângăciile si slăbiciunile ei, rezultate si din criza de autoritate.
În cadrul procesului democratic moldovenesc suveranitatea poporului a fost substituită cu suveranitatea parlamentului sau a majoritătii guvernante, care după alegeri a ocolit vointa si chiar optiunea alegătorilor. Adică democratia parlamentară o fost substituită cu demagogia parlamentară.
Parlamentarul moldovean este cu gândul permanent la reînnoirea mandatului, el devine meserias în tinerea discursurilor, care îi aduce un spor de popularitate si capital politic. Discursurile sunt pline de demagogie si de tot genul de mistificări politice cu scop de manipulare, menite să-l mentină permanent în atentia opiniei publice.
Excesul de demagogie la politicienii moldoveni compromite democratia, creând cetătenilor perceptia că prea mult se vorbeste si prea putin se face. Ei, politicienii au reusit să transforme institutiile si serviciile publice din mijloace pentru realizarea binelui societătii în mijloace pentru realizarea intereselor personale, precum si ale cercurilor înguste de partid. Iată de ce ideile de democratie, parlament, libertate, egalitate, prosperitate etc. au devenit cuvinte fără sens, deoarece politicienii au uitat de interesele publice majore, regulile democratiei propriu-zise si minimum de moralitate necesară într-o democratie functională.

Vasile Croitoru
Vox.Publika.md