Vesnica reforma a justitiei din Romania, nu a adus pana acum in dezbatere publica un element important al sistemului de drept: Curtea de jurati. Prezenta in Europa si SUA, Curtea de jurati, a fost introdusa incepand din luna Mai 2009 si in instantele judecatoresti din Japonia. Daca in Statele Unite judecatorul care prezideaza instanta nu participa alaturi de jurati la judecata, in sistemul japonez numit Saiban-in trei judecatori participa alaturi de sase jurati la judecata si la condamnare. Curtea de jurati din Japonia are competente doar în cazurile de omor si în prima instanta.
Sistemul de judecata cu jurati a functionat si in tara nostra incepand din anul 1865 cand urmand modelul francez, Codul de procedura penala stabilea cate o curte de jurati pe langa fiecare Curte de Apel, iar din 1868 alaturi de tribunale, avand competenta sa judece infractiunile grave de presa si pe cele politice. Curtea era formata dintr-un judecator de la Curtea de Apel care indeplinea functia de presedinte, 2 judecatori de tribunal avand statut de membrii, si 12 jurati alesi prin tragere la sorti. Puteau fi jurati cetatenii români care aveau varsta minima 25 de ani, care aveau deplina folosinta a drepturilor civile, politice si a celor de familie, îndeplineau anumite cerinte de studii si venituri si nu erau incompatibili. La fiecare 3 ani se întocmeau liste generale de jurati, apoi se trageau la sorti listele de sesiune si juriul de judecata. Curtea de jurati nu era permanenta, ci se convoca de patru ori pe an în sesiune care dura 10 zile si care, pentru anumite motive, putea fi prelungita cu înca 5 zile. Din 1938 Curtile de jurati si-au incetat activitatea, la porunca regelui Carol a II-a, nemultumit de verdictele de nevinovatie pronuntate de juri fata de adversarii sai politici, in special legionari. Participarea cetatenilor la actul de justitie este prezenta in 24 de tari din Europa avand competente care difera de la o tara la alta. In Marea Britanie judeca cauze penale si cauze de defaimare, in Spania infractiuni contra persoanei, impotriva libertatii si sigurantei, in Franta infractiuni de viol, omor sau crime ce prevad pedepse de peste 10 ani, iar in Suedia, spre exemplu, cauze privind libertatea de exprimare sau libertatea presei.

In contexul cresterii neincrederii populatiei in justitia din tara noastra, introducerea Curtii de jurati ar diminua riscul de coruptie al judecatorului si ar asigura sentinte corecte si destul de greu de pus la indoiala de catre cetateni.
Necesitatea perfectionarii sitemului de justitie romanesc presupune nu numai eliminarea carentelor legislative existente, precum prelungirea foarte mare a termenelor de judecata proceselor, dar si introducerea unor elemente noi cum ar fi Curtea de jurati.

mariuscaramelea.wordpress.com

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.