BANDITUL GRIGORE COTOVSCHI ŞI POLITICIENII DE LA CHIŞINĂU

cotovschi

MIHAI CIUBOTARU

Întâmplător sau nu, dar Grigore Cotovschi, cunoscutul bandit „haiducizat” de Puterea sovietică mai are un monument la Chişinău, semn, că Puterea sovietică şi KGB-ul n-au plecat încă definitiv de la Chişinău. Urmaşii şi adoratorii lui astăzi sânt preşedinţi , miniştri şi analişti politici. El este modelul şi idolul lor. Ani întregi aceştia pradă şi jefuiesc populaţia Basarabiei, iar când vin alegerile, ei devin sfinţi şi haiduci, împart pomeni, fac acţiuni filantropice, asudând în numele poporului. Blagosloviţi de Kiril, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, ei fericesc Basarabia cu jaf ordinar, migraţie în masă a tinerilor către ţări unde mai există omenia şi legea, trafic cu fiinţe umane, iar moldoveanca care se prostituează în Europa a devenit vedeta multor televiziuni europene.Trăim vremurile unei degradări total morale şi a unui abuz fără precedent al politicienilor de la Chişinău, dar cum ar putea fi altfel, dacă ei fac parte din eterna reţea care ar trebui să treacă printr-o atât de necesară sita a legii lustraţiei. Contrabandiştii de ieri de ţigări, riderii de bănci, bolşevicii care au spănzurat şi au trimis românii basarabeni în Siberia, fac astăzi legea în Basarabia şi integrarea, aşa spun ei, în Uniunea Europeană. Fiţi atenţi, ei sânt cei mai cinstiţi, cei mai democraţi, cei mai de neînlocuit.Garda sovietică este invincibilă în R. Moldova, foarte fericită şi mulţumită că fiii săi devotaţi îi continuă cauza. Dar până când oare, dragă Basarabie?

BANDITII CELEBRI DE PE ULITELE DE ALTADATA

Andrei Rizescu

Tubultoc, Ursu, Cârjalul şi Cotovschi au fost, pentru un secol şi jumătate, capii lumii interlope din capitala guberniei basarabene
Cunoscut pentru oamenii gospodari din zonă, mai târziu pentru boierii de la începutul secolului al XIX-lea şi elitele culturale de la început de secol XX, Chişinăul n-a fost vreodată un oraş de sfinţi. Bandiţii şi tâlharii au existat dintotdeauna în această zonă. Acţionau cu precădere vara şi toamna, când ştiau că moşierii fie îşi vând animalele în târg, fie agonisesc bani de pe alte bunuri.

„Capii bandelor de tâlhari primeau informaţii cum că un anume conac e bun şi boierul are bani. Sau că a vândut roada şi vitele pentru carne. Astfel, ştiau unde şi când să atace”, spune istoricul Iurie Colesnic.

Boierii aveau pază numeroasă, iar un jaf reuşit făcea mare vâlvă printre chişinăuienii vremii. Primul tâlhar cunoscut în istoria oraşului a fost Tubultoc. Haiducul acţiona prin Chişinău şi în sudul Basarabiei, la început de secol XIX.

„Există o legendă. Datorită renumelui avut, mai multe cete de bandiţi se prezentau ca fiind ale lui Tubultoc. Într-o zi, însuşi Tubultoc a venit spre Chişinău într-o trăsură boierească plină cu bani şi având la dânsul un topor. Când hoţii care i-au prădat căleaşca au văzut cu cine au de-a face, au renunţat să se numească din banda lui”, precizează folcloristul Grigore Botezatu.

CUM ERAU PEDEPSIŢI TÂLHARII

Un alt caz celebru a fost cel al banditului Gheorghe Cârjalul. Îl găsim cu numele de Cârjaliu în timpul Revoluţiei din 1821, conduse de Tudor Vladimirescu. Dar aflăm despre el şi în nuvela scrisă de Aleksandr Puşkin în 1834, „Kirjali”. Fără fapte vitejeşti în ceata revoluţionarilor şi nici isprăvi banditeşti, altele decât jafuri la drumul mare, Gheorghe Cârjalul a fost condamnat şi spânzurat la Chişinău.

Totuşi, sentinţele pentru bandiţii puşi pe jefuit boieri au evoluat, de-a lungul timpului, de la pedepse corporale, la deportări.

„Chişinăul era un oraş de margine al Imperiului Rus, unde autorităţile nu erau aşa de vigilente. La începutul secolului al XIX-lea, bandiţi precum Ursu şi Tubultoc au fost duşi în piaţa centrală, unde erau biciuiţi în văzul lumii. Ulterior, aceste pedepse s-au mai civilizat. Răufăcătorii erau deja închişi sau exilaţi”, spune istoricul Virgil Pâslariuc.

Probabil cel mai cunoscut bandit „haiducizat” în istoria urbană a fost Grigore Cotovschi, care a ajuns să-i terorizeze pe vechii chişinăuieni încă din 1905. Cotovschi a ajuns în atenţia Poliţiei abia din 1918, cu jafurile asupra băncilor şi a proprietăţilor boiereşti din oraş.

A fost închis la Chişinău, apoi a evadat. Celula în care şi-a ispăşit pedeapsa poartă numărul 6 şi se află la capătul unui hol de la subsolul Izolatorului de Urmărire Penală de pe strada Bernardazzi. Gardienii de aici le arată vizitatorilor unde a stat cel mai mitizat bandit.

Mitizarea hoţilor de odinioară

Ursu, Tubultoc şi Cucoş sunt doar trei dintre tâlharii care aveau o reputaţie pozitivă printre oamenii de rând din vechiul Chişinău, prin faptul că îi prădau pe bogaţi şi împărţeau banii săracilor. Autorităţile sovietice n-au ratat şansa de a-şi populariza „vedetele” certate cu legea, promovându-le drept „eroi”.

„Mitizarea aceasta e firească pentru spaţiul balcanic. Propaganda sovietică a încercat să-l transforme pe Cotovschi în «ultimul haiduc», ca o redimensionare de percepţie asupra unui criminal ordinar”, spune istoricul Virgil Pâslariuc.